Zâmbetul amar

Acum câteva zile am recomandat niște cadouri de Craciun pentru băieți (mă rog, bărbați, tot aia… 🙂 ). Azi am venit cu a doua serie de recomandări.

Aproape imediat cum am publicat cel de-al doilea post mi-a venit un mail.

Omul îmi spunea că nu toți au bani și, deși am recomandat și chestii ieftine, mulți nu-și permit ce-am recomandat eu.

I-am răspuns. L-am întrebat ce face, ce studii are, etc.

Mi-a zis că e șofer la o firmă de stat și că salariul e mic… și că și-ar dori să câștige mai mulți bani ca să-și permită chestii.

Bun. Cumva m-a atins.

M-am pus pe telefoane.

După ce-am stresat mai mulți prieteni… cred c-am găsit ceva.

Îi scriu omului. Îi explic ce și cum, îi spun că salariul e bunicel, că sunt condiții decente de muncă.

Îmi răspunde și mă întreabă ce program de lucru e.

Iar sun, fac rost de informație și-i răspund.

Răspunsul lui a fost mișto: Cabrale, decât să alerg ca un idiot opt ore pe zi pentru zece milioane în plus… mai bine rămân așa.

Am zâmbit. Amar.

Între timp am rezolvat pentru altcineva, începe de mâine.

Încă zâmbesc. Tot amar.

Catalin Zălog

publicitate

Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.

mihai vasilescu blog | Ce mi-a plăcut (săptămâna 50)

25.12.2016

[…] Neam de putori. Dar ce ne mai place să ne plângem; […]

Lory's Blog

22.12.2016

Si eu vreau un job nou! :)))

Maria

Din ce am inteles, omul totusi nu iti cerea ajutorul. Si aici e un pic cu cantec: daca nu iti cere efectiv ajutorul cum iti dai seama ca ceea ce oferi e intradevar un ajutor?
Adica poate el nu percepe asta ca un ajutor. Poate vrea sa se dezvolte intr-o alta arie si atunci ce oferi nu e ce isi doreste, nu e un ajutor. Doar daca va intelegeti asupra ce ii un ajutor, toata lumea zambeste, si nu amar 🙂
Spun asta pentru ca de-a lungul timpului cativa oameni au incercat sa ma ajute. Dar era ajutor mai mult in perceptia lor. Nu ii blamez, sunt oameni cumsecade. Dar daca aveam nevoie de ajutor, as fi cerut, ba chiar as fi cerut ce aveam nevoie.
Poate te ajuta si perspectiva asta 🙂

Eugen

21.12.2016

Cu riscul de a mă recunoaște și a nu-mi face presiunea la roți data viitoare 🙂 scriu și eu aici despre o cunoștință. Nu prieten, însă ne știm, ne salutăm pe stradă, din mașini. Nu găsește de vreo 4 luni băiat pentru vulcanizare. A avut unul căruia îi plăceau licorile și nu l-a mai suportat. Cică are vreo 8.000 de vizualizări anunțul de angajare de pe olx, și n-a sunat nimeni. Și nu pe salariul minim, plus că la vulcanizare mai lasă omul 2-3 lei la o pană, la un schimb de anvelope etc. Mi-a spus că ar fi preferat să-l sune și unul care să nu știe vulcanizare, că-l lua și-l învăța…

Era nervos ultima dată, a spus că-și bagă p**a și renunță la vulcanizare, rămâne doar pe îndreptat jante din aliaj și de tablă, iar vulcanizarea doar ocazional și pe bază de programare.

Ca să preîntâmpin eventuale întrebări, locul de muncă e (cred că ‘era’ e mai potrivit) în Suceava, iar firma nu oferă pachet de relocare 😀

Claudia

Felicitari pentru gest!!! Si, pacat… Iti inteleg zambetul amar 🙁

Adrian

20.12.2016

Omul isi dorea si el un cadou dintr-ala, dar moca. De-aia ti-a scris. Nu i-a dat prin cap ca ar trebui sa munceasca pentru acel ceva in plus pe care l-ar putea primi. Asa sunt multi, stau la mana intinsa, poate-poate pica.

valentin

Salut,

Am doua magazine alimentare platesc mai bine cu 250 lei ca la mega image carrefour cora si restu de multinationale, ce crezi sunt minus personal, stau personal la vanzare ca lumea nu vrea sa munceasca, este mai comodot sa ne plangem sa ne uitam stramb cand ” vecinu ” si-a schimbat masina sau ce dracu isi mai cumpara vren cunoscut…romanul e dat dracu….

Angela

Buna,
În timp ce urmăream articolul, până să termin de citit până la final, mi-am dat seama că o să refuze. Trăim în România și asta ne agită tot timpul!

mezzo

Las asta aici.

http://hadean.live/tara-in-care-munca-pute/

Alexandra

Problema nu e neaparat ca sunt comozi (si 1000 lei in plus pentru alergat 8h – fitness bonus!), ci ca se plang si li se pare normal sa aiba de toate, sa isi permita de toate, facand minimul posibil. Or, asta nu se poate. Imi pare rau sa o spun, dar tind sa cred ca romanul nu are spirit muncitor. Sunt cativa care muncesc de le sar capacele si sunt nevoiti sa ii sustina si pe restul. In orice caz, un gest frumos pentru orice perioada a anului, dar faptul ca e in preajma Craciunului, are o conotatie aparte. 😀 Craciun fericit, Cabral! Si un An Nou mai bun!

Pe aceeași temă

Comentarii