Azi m-am văzut cu un prieten, tocmai se întorcea de la drum lung și era cam buimac.
Nu, nu de kilometri făcuți ci de la o experiență cu un polițist de la Circulație.
Treaba nu e complicată, ba chiar din contră: al meu a făcut pana prostului pe autostradă.
Nici el nu-și explică mecanismul, cert este că mașina a făcut o sincopă, a mai mers puțin, a sughițat o dată… și-a dat ochii pe bulgari.
Tabără dragă… la revedere!
Al meu s-a uitat ca săracu-n traistă în stânga, apoi ca varza la ciolan în dreapta… no solutions, my friend.
Din spate se aude un cârâit, trage mașina de Poliție în spatele lui.
– Bună ziua! De ce ați oprit aici, este interzisă…
– Pana prostului, să trăiți! Acum… dacă rămân ca Bulă pe marginea drumului și-mi mai iau și amendă pentru asta…
– Actele Dumneavoastră.
Ăsta al meu îi dă actele. Polițistul se uită la ele pe rând, nu mai zice nimic și pleacă spre mașina lui.
Al meu clipește des, cu frica-n suflet.
Polițistul meșterește la portbagajul mașinii lui 10 secunde, apoi se ridică.
Și vine.
Vine cu un bidon de plastic.
I-l dă tăntălăului meu, odată cu actele, și-i zice liniștit…
– Dacă n-o alergi, ăștia cinci litri o să te ducă până la următoarea benzinărie.
Al meu e tot de la mine din cartier, nu prea știm cum e cu rușinea… a pus mâna pe bidon și l-a îndesat în rezervor.
Se întoarce la polițist, îi dă canistra înapoi, bagă mâna în buzunar si…
– Nu vă costă nimic, stați liniștit. Mergeți cu grijă și nu exagerați cu accelerația. Drum bun!
Și s-a întors pe călcăie, s-a suit în mașină și-a luat-o din loc.
…
Acum, al meu zice că de mască ce-a rămas… nici mulțumesc n-a zis!
Și m-a pus să scriu articolul, că speră că poate ajunge la om… să știe că cineva de pe Drumul Găzarului îi transmite toate mulțumirile posibile și că încă se crucește că mai există oameni așa mișto!
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.