Țeapa cu azotul în roți

Hai s-o luăm de la început: de ce avem nevoie de azot în roțile de la mașină?

Explicația este simplă: azotul este mai stabil decât aerul atmosferic din punct de vedere termic la dilatare-contractare.

Pentru că nu-și modifică volumul (nu se comprimă la frig și nu se dilată la căldură), azotul este folosit la umflarea roților.

Metoda a fost adoptată inițial în motorsport, unde o variație oricât de mică a presiunii în gume poate schimba dramatic comportamentul utilajului.

Ulterior chestia asta cu umplerea gumelor cu azot a fost adoptată și pe scară largă.

Parțial e o chestie bună. Parțial… e mai mult poveste. Punctual… e țeapă curată.

Parțial este o chestie bună. Molecula de azot e mai mare decât cea de oxigen, în motorsport au calculat că pierderea de presiune este mai mică cu 25-30% cu azot în roți.

Apoi ai plusul dat de lipsa de oscilație a presiunii din cauze termice.

Parțial e poveste…

Prima chestie: oricum nu vorbim de azot pur. În cele mai multe locuri nu se videază roțile. Deci vorbim despre o presiune de aprox. o atmosferă cu aer normal și de o suprapresiune de încă o atmosferă sau două (depinde de specificația anvelopei) cu amestec de azot.

A doua chestie: dacă vorbim despre performanță măsurată la milisecunde… sigur, orice merită luat în calcul. Dacă vorbim despre mașini normale de stradă… diferența dintre aer și aer+azot nu e atât de mare.

A treia chestie: e netul plin de informații de genul ”azotul în roți scade consumul de carburant, lungește durata de viață a anvelopelor și crește confortul în timpul rulării”. De fapt, afirmația corectă ar fi ”presiunea corectă în roți nu crește consumul de carburant, lungește durata de viață a anvelopelor și crește confortul în timpul rulării”.

Punctual e țeapă: atunci când roțile se umflă cu azot se pun căpăcele verzi la ventil.

Dar cine garantează că ți se bagă azot în roți? Nimeni.

Acum două zile și-a terciuit un prieten o roată într-o groapă, i-am dus o anvelopă. După ce-au echipat roata au venit să-l întrebe dacă vrea azot în roți. El a zis că da.

A venit un băiat și i-a pus. M-am mirat că la o vulcanizare vai steaua dânsei aveau azot de pus în roți dar aparatul de jantare-dejantare fusese fabricat la aniversarea de 1 an a lui Ford. Henry Ford, nu Harrison Ford.

În timp ce ei vorbeau de plată, am băgat capul pe un fel de ușă (mă rog, o scândură prinsă cu o balama), de unde văzusem că ies furtunele de aer. Din spate îmi zâmbeau colegul băiatului care lucrase la mașină și un compresor, iar de lângă compresor mă privea încruntat un distribuitor de presiune din care porneau două furtune: cel cu aer normal… și cel cu azot.

M-a bușit râsul…

– Mă golanilor, unde e azotul?

Băiatul din spate, cu o felie de salam în mână, îmi face cu ochiul complice și spune:

– E în aer, boss!

Am început să râd. Are dreptate omul, în atmosferă avem azot în proporție de 78%. În rest oxigen în proporție de 21%, plus 1% dioxid de carbon+argon+heliu+neon.

– Păi și de ce spuneți că e azot?!

– Păi, efectiv, e și azot. Plus că nu se miroase, nu se gustă, nu se vede. Le punem căpăcele verzi și pleacă așa de mândri de zici c-au schimbat mașinile! În plus… cât de găină să fii să crezi că la căzătura asta de vulcanizare avem azot?!

Râdea de se crăcăna.

N-am mai zis nimic, mă claxona Florin, să mergem.

M-am dus la el la mașină.

– Bă, bine că ți-ai pus azot.

– Da, mă, tot timpul pun azot în roți. E mult mai bine așa. Faza e cu molecula, care-i mai mare…

– Daa, daa, știu.

Acum îl las să citească articolul ăsta. Apoi îl sun.

Uite cam așa trebuie să arate o chestie care bagă azot în roți:

Dacă vrei neapărat azot în roți mergi la vulcanizările mari și în care este evident că s-au investit niște bani.

Eu mi-am luat Pirelli-urile de la Rotis, pe Barbu Văcărescu, acolo au două instalații de azot: asta din pozele de mai sus e una dintre ele.

Nu-s neapărat ieftini dar au servicii bune.

Tu ai azot în roți? Ce vulcanizare recomanzi pentru așa ceva?