Sunt clipe, secunde, ore… sau poate zile când… nu.
Pur și simplu… nu.
Nu e chef, tată. Nu e poftă. Nu e tragere.
Orice-ai face, oricum le-ai pune cap-la-cap, oricum le-ai organiza tu… nu se pupă.
Nu se pupă, nu se mângâie, nu se sărută… nici măcar nu se suportă!
În zilele alea trebuie, dar trebuie… să accepți că nu.
Azi… nu.
Ca la orice lucru in viata daca exista un pic de motivatie, treaba poate merge inainte. Altfel e mult mai greu sau chiar imposibil. Vorba cintecului „si daca dragoste nu e…nimic nu e…”
În acele zile, mereu e ceva ce poți face cu drag. Să iei o pauză și să te deconectezi. Să faci lucrul ăla care te face să zâmbești. Până la urmă, viața e despre zâmbete și fericire, nu?
In astfel de zile vreau doar sama relaxez. Doar asa imi trece starea.
E greu sa te lupti cu greul 🙂
Mai greu e cand nu ai tragere de inima dar totusi trebuie sa faci un lucru neaparat.
Sunt zile cand nu amnici o tragere de inima.
cu totii avem astfel de zile
Ei, uite ca fix o zi din-asta am eu. Am o gramada de chestii de facut si nu ma pot aduna. Singurul lucru pe care il pot face e sa ma uit la un perete gol fara sa ma gandesc la nimic….
Era o chestie legata de faptul ca iti propui sa faci ceva intr-o anumita zi, iar la final, cand te gandesti la ce ti-ai propus vs. ce ai realizat, esti usor dezamagit daca majoritatea to-do-urilor sunt neatinse. Si ca e bine uneori sa iti propui sa faci ”nimic” toata ziua, iar la final, cand te gandesti la ce ai facut si vezi ca ti-ai atins ‘targetul’, o sa te simti si mai bine. :))
Intr-una din acele zile sunt si eu in momentul de fata. E greu tare.
Acest web site folosește cookie-uri pentru a furniza serviciile și pentru a analiza traficul, detalii.
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.