Sony A7. Review.

Vorbind despre aparate foto eu le impart in 3 categorii: savoniere, mirrorless, DSLR.

Niciuna dintre categorii nu e mai buna decat cealalta. Si fiecare in parte e mai buna decat cealalta.

Pentru ca nu consider ca pot fi comparate, fiind facute pentru a fi folosite in scopuri diferite, pentru ca intotdeauna depinde la ce le folosesti mai mult decat informatiile tehnice.

Vorbind despre Sony A7 eu o sa vorbesc prin prisma nevoilor pe care le-a suplinit la noi. In esenta… la terorizat in vacanta. Am facut instantanee, selfie-uri, peisaje la greu, portrete (dintre care multe contre-jour), detalii si urbane.

Si pot sa spun cu tot angajamentul ca este cel mai bun aparat cu care am facut poze pe modul AUTO.

Da, este prima vacanta in care am decis, asa cum n-am mai facut-o niciodata, sa folosesc modul AUTO. Eu sunt ala care in vacanta isi ia cu el trepied pentru aparat si stativ pentru flash plus ceva pentru modelarea flash-ului, 6 obiective, filtre si multe alte acareturi.

In plus, la fiecare obiectiv reajustez de milioane de ori setarile, le chitibusaresc si am rabdare pana imi iese ce-mi doresc eu.

Acum… nu ma intrebati de ce, am decis sa risc.

In prima zi am facut-o cu frica, pana seara cand am descarcat fotografiile am cam stat cu inima indoita. Dupa asta, insa… m-am felicitat.

Nu sunt adeptul modului AUTO dar Sony A7 nu prea mi-a lasat loc sa comentez.

Ca a fost vorba de detalii ca asta…

 

 

… ca a fost vorba de peisaje de zi ca acesta…

 

… sau de urbane de noapte…

 

 

… ca a fost vorba de selfie-uri cu amandoi…

 

 

… sau de cate un apus…

 

 

… de o compozitie mai ciudata…

 

 

… de o fotografie de reportaj luata la repezeala…

 

 

… sau de un joc de sharf-unsharf…

 

… si chiar de un cadru luat din masina, neglijent…

 

… Sony-ul A7 si-a facut treaba foarte bine.

Bine, au fost cazuri in care am vrut eu sa expun mai atipic, am vrut sa ma joc mai mult cu sharf-unsharf, mi-am facut niste compozitii mai ciudate sau am vrut alta granulatie… si-atunci am lucrat in prioritati sau un full-manual.

De apreciat?

In primul rand are un meniu intuitiv si usor. Mai mult, butoanele sunt puse ergonomic si eficient, avand acces la triada happy (diafragma, timp de expunere si ISO) foarte facil.

Desigur, nu este la fel de masiv ca un DSLR, asa ca in mana mea care-i cat ventilatorul arata mic, dar greutatea redusa de 474 de grame te avantajeaza cand ai de mers o zi intreaga.

Puncte puternice notabile?

1. Culorile incredibil de vii, foarte prezente, vibrante. Asta observi prima data.

2. La fotografia in lumina slaba ISO-ul de dovedeste spectaculos. La 6400, de exemplu, fotografiile sunt impecabile. Bine, ISO merge pana la 25.600…

3. O claritate a imaginii care te cam uimeste. Am inteles ca foloseste un sistem de focalizare dublu bazat pe contrast si schimbare de faza.

Da, nu uitam ca A7 este un mirrorless cu senzor full-frame, poate si de-asta detaliile sunt atat de clare, de sharp, si asta si cu obiectivul de kit, un 28-70mm cu F:3.5-5.6.

Si ca sa fie clar la ce ma refer, am pus mai sus o imagine unde ziceam de jocul sharf-unsharf, cea cu lemnul si cuiele. I-am tras un crop – adica taietura din fotografia originala (a fost facut din jpeg, in Lightroom), uite cum arata (tras din mana, tot pe AUTO):

De apreciat si materialele bune din care este facut dar si faptul ca arata bine. E un body cu un look clasic, foarte ingrijit si cochet, care am vazut ca atrage privirile.

Sta foarte bine in mana (si-n lopata mea dar si-n delicata sotiei) iar ecranul care se inclina si spre in sus si invers chiar te ajuta. Am fost tentat sa-l folosesc cu vizarea prin ecran dar atunci cand am vrut o anume incadratura am folosit vizorul, puterea obisnuintei.

Puncte slabe?

O sa fac referire tot la modul AUTO, unde am sesizat o singura greseala: pentru ca nu are incredere in utilizator si in abilitatile lui de a tine aparatul nemiscat, in conditii de low-light sever ramane pe timpi de expunere safe si urca sensibilitatea ISO spre maxim. Fotografia este decenta, este utilizabila, dar as fi preferat sa incerce un timp mai lung de expunere si sa tina ISO-ul mai jos.

Bine, treaba este usor rezolvabila prin folosirea prioritatii de timp, punand aparatul pe trepied si setand o expunere nesimtit de lunga. Si iar iese spectacol… 🙂

Cred ca aparatul se va vinde foarte bine. In primul rand pentru ca este cel mai mic full-frame cu obiective intersanjabile. Ai senzor full-frame intr-un body mic si cochet, cu o rezolutie babana.

In plus, ai o varianta AUTO mai mult decat spectaculoasa, dar poti sa lucrezi si in full-manual lejer – in caz ca te mananca si iti doresti asta – folosind multitudinea de butoane disponibile.

Ai culori foarte vii, intense, o claritate a imaginii de invidiat, detalii foarte bune… intr-un body compact si elegant.

Desigur, costa. Adineauri m-am uitat si pretul aproximativ pentru body este de 6.800 de lei.

In concluzie mie mi-a placut aparatul si-l consider o varianta foarte buna si de luat in seama. O sa mai vedeti pentru o perioada tag-ul Sony A7 la fotografia zilei de azi, mai am cateva reusite in maneca. 😉

Vorbind despre video… iar face spectacol. O sa pun ceva filmat cu el mai tarziu, sa spuneti si voi cum vi se pare.

Mai are o chestie misto care pe mine m-a ajutat mult: se leaga pe wifi de smartphone si transmite fotografiile printr-o aplicatie dedicata. Asa am putut sa postez pe blog si pe Facebook continut foto fara sa mai fiu nevoit sa tarai laptopul cu mine. De bine si asta…

Si inca o data, ca sa ne fie treaba clara: eu nu spun Cumpara-l!.

Eu spun Este o varianta interesanta, inainte sa cumperi pune mana si testeaza-l si pe asta, mie mi-a placut si sunt sanse sa-ti placa si tie.

Detalii tehnice complete la ei pe site.