Cand am auzit pentru prima data vorba asta am ras de m-am stricat. Pentru ca mi s-a parut atunci ca sintetizeaza perfect ipocrizia omului.
Partea cea mai tare este ca prima parte a ipocriziei de care spuneam… se manifesta pana si atunci cand omul este cu el insusi!
Raspunde-mi si mie sincer la doua intrebari, te rog:
– Vrei sa ajungi in Rai? Nu desenez eu Raiul caci unii il vad alb cu albastru, cu norisori grasuti si pufosi, altii il vad cu gagici bulanoase si voluptoase din care si-ar dori sa muste ca din fructe proaspete.
– Iti doresti sa mori?
Dupa ce iti stabilesti cele doua raspunsuri in propriul cap, apasa
Cum naiba se face ca iti doresti sa ajungi in Rai, dar nu-ti doresti sa mori?!
Asa suntem noi, fund-sucit (ca daca spun cur-sucit cica suna nasol)… nu punem mana pe carte in sesiune, dar ne dorim un 10 si, culmea(!), parca undeva ni se pare ca-l si meritam. Macar putin dar tot am gasi motive sa-l meritam…
Nu ne miscam fundurile din fata televizoarelor dar ne-ar placea sa dispara rucsacul asta de grasime caruia-i spunem burta.
Nu ne convine ca banii sunt putini si parca nu ne ajung niciodata, dar nici sa ne apucam de munca serios nu ne vine… stii cum e: munca nu a omorat niciodata pe nimeni, dar de ce sa risti?
Exemple? Sunt cu duiumul, trebuie doar sa ai curaj sa te uiti in oglinda.
Vezi in oglinda? Ce atitudine gresita vezi?
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.