Și-a venit vremea despărțirii. Și unul va suferi.

Comentarii

• Catalin Zălog

  publicitate

  Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.

• Mirandolinul

  • 28.10.2015

  E prima oara cand comentez pe blog,subiectul asta este prea sensibil pentru a asculta sfaturi de la oameni de pe net,dar hai ca ma bag si eu in seama.

  Alina,daca nu mai esti fericita,el simte si este si mai nefericit(isi pune 1000 de intrebari: de ce,ce am facut?oare e altul la mijloc,etc)

  Cel mai frumos si etic lucru pe care il poti face este sa ii spui clar ce simti,o sa te bombardeze cu intrebari,ai rabdare si raspunde-i,macar atat poti face pentru el.In calitate de barbat implicat intr-o relatie de multi ani,am trecut prin acelasi lucru,si crede-ma ca am simtit ce se intampla cu ea.Am simtit ca sunt acolo doar pentru ca e obisnuita sa stea acolo(e vorba de ~10 ani),doar pentru ca prietenii comuni pe care ii aveam sunt prietenii mei de fapt,am simtit cum s-a indragostit de altul si eu nu am putut face nimic.M-am simtit un gunoi,dat la o parte,desi o tratatam la fel cum ai descris tu ca esti tratata.Am vrut de multe ori sa pun eu capat relatiei,dar de fiecare data ne intorceam unul la celalalt pentru ca ” ne iubim”.

  Am incercat consiliere,pauze,alcool,iarba,[baga aici ce vrei].Nimic nu functioneaza in momentul in care doar unul trage intr-o directie.

  Si sti ce e mai urat acum?Ca probabil si ea a ascultat niste sfaturi de la unii de pe net(sau ale mamei sale)si inca suntem impreuna,desi stim amandoi ca nu mai avem nici o treaba unul cu celalalt.Eu?Am ales sa imi ingrop nesiguranta si nelinistea in munca si sa merg odata cu firul,pentru ca altceva nu am de facut.Eu o iubesc,stiu asta,dar vad in ea nesiguranta,neliniste,incertitudine.Nu ii face asta barabatului tau.Mai bine lasa-l sa plece,daca chiar asta vrei.Repet: Lasa-l sa plece,fa-l sa plece,doar daca asta vrei.Nu iti bate joc de el.

  răspunde-i

  Comentariu

  Trimite
• Mada

  • 27.10.2015

  Cred ca e cel mai greu lucru sa iti iei adio de la un om care iti e drag, cu care te-ai obisnuit, care e acolo pentru tine intotdeauna, dar de cele mai multe ori obisnuinta e cea care ne tine agatati de acea persoana. Si eu stiu cum e.. de vreo 3 ani de zile incerc sa fac pasul asta.. doar ca nu reusesc deloc. Nu stiu cum e mai bine, dar tare mi-ar placea si mie sa aflu.

  răspunde-i

  Comentariu

  Trimite
• adrian

  • 27.10.2015

  Parerea mea de baiat:
  Asa se intampla cu fetele care au o relatie lunga de tinere, si nu cunosc multi barbati inainte.
  Probabil nu stiu cum este sa aibe parte de tipi nesimtiti, rai, prosti, betivi, etc…

  Un dus rece este bun mereu ca sa apreciezi apa calda,
  Cand vezi si cunosti mai multe persoane, poti face o alegere corecta,
  Este valabil si la baieti, cand cunosti mai multe panarame apreciezi apoi o fata modesta, corecta, etc…

  Raspunsul il vedem la bosorogii casatoriti de 50 de ani, nu mai sunt indragostiti fizic unii de altii insa ramane respectul, cu asta ramai intr-o relatie, dragostea nu mai exista la nivelul initial dar se leaga o prietenie, care conteaza mai mult.

  răspunde-i

  Comentariu

  Trimite
• Raluca

  • 27.10.2015

  Cand exista respect, grija, sentimente pozitive fata de persoana cu care ai stat 5 ani, si iti intorci creierul pe toate partile ca sa scoti o modalitate prin care sa nu il faci sa sufere, cred ca nu e cazul sa te desparti. Relatiile ajung la plictiseala si monotonie pentru ca viata asta nu ne ajuta. Muncesti ca un sclav zi de zi, iti pierzi in drum spre munca si inapoi 2 ore/zi, mai faci cumparaturi, mai platesti facturi, si apoi te bagi in pat pentru ca a doua zi sa o iei de la capat. Iar in weekend faci curatenie, sau daca e sa te gandesti sa pleci la munte pui in balanta portofelul cu nu stiu ce planuri marete de viitor si iti trece. Asa ca zaci 2 zile, si e gata saptamana. Nu mai existam, nu mai avem timp sa iubim, ne stoarce tarisoara asta si sistemul asta bolnav. Ne transformam in robotei, si uitam de dragoste si de grija si de bunatate. Eu nu vad foarte des oameni fericiti pe strada. Nu e pacat? Hai sa ne luam 2 saptamani vacanta si sa plecam cu omul de langa noi undeva departe. Sau hai sa ne mutam. Sau hai sa ne aranjam programul in asa fel incat o data pe saptamana sa mergem la teatru. Dragostea din filme probabil ca exista, dar nu in tari ca a noastra. Aici trebuie sa muncesti si pentru o poveste cu happy end.

  • Eduard

    • 23.11.2018

    Ufff cat adevar! 🙁

  • Anouk_0501

    • 27.10.2015

    Mare adevar grait-ai! Ideea este ca in tari civilizate in care banii nu sunt o problema, iar programul de lucru nu este de 8 ore si…(vezi Germnaia – au 7 ore norma de lucru, vezi Suedia, care a trecut la 6 ore – aici iti poti concentra energia si fortele catre daruire si iubire, poti planifica vacante cu lejeritate. Gen ca nu tre sa strangi din **** un an intreg ca sa nu simti ca iti cheltui economiile de pe un an intreg pe un concediu. In straintate se poate pleca in weekend fara sa resimti asta ca o „destrabalare”. E ceva firesc.

    La noi nu mai ai timp sa te gandesti sau sa simti ceva. La noi este rutina asta din care nu scapam si care ne distruge si relatiile. Noi nu putem face un copil doar pt ca simtim ca ni-l dorim. Trebuie sa vedem daca „ni-l permitem”. Apoi, dupa ce ai un copil, traiesti doar pentru el, nu mai incape vorba de timp in doi. Nu mai sunt bani de timp in doi. Si relatia se raceste, voi ajungeti sa traiti doar pt copil, si…poate o data pe cateva saptamani sa va mai priviti in ochi sa va vedeti sufletele. Si asa ajungi sa crezi ca nu il mai iubesti. De fapt, rutina ti-a intrat ca sarpele in casa…Cand tu nu poti dormi din cauza gandurilor si a grijilor, sigur ca boemul si dragostea nu mai pot intra in prioritatile voastre.

  răspunde-i

  Comentariu

  Trimite
• Bogdan T.

  • 26.10.2015

  Am cam frunzarit (citit in diagonala) comentariile de mai sus. Multe-s… nefericite. Cele asemenea celor doua de mai sus (ale Laurei si utilizatoarei fatadinport) sunt cele mai corecte, moral. Caci numai asa, consider eu, ca se poate diseca problema asta. Plecand de la premisa ca optiunea ta clara este sa iesi din ceva ce nu te mai face sa (te) simti (bine), discutia se face pe palier moral: cum este mai corect sa procedez? Simplu: fii sincera, nu brutala, ci calduros de sincera. Daca faci dezvaluirea inteligent, s-ar putea sa declansezi o chestie misto. In cazul in care el nu e vreun idiot, s-ar putea sa isi dea seama ca si el se confrunta cu aceeasi traire, dar subconstientul sau si-a facut de cap si a ingropat adanc trairea. S-ar putea sa ai surpriza ca si el sa spuna: Wow, ce bine! Si eu vreau sa ne despartim. Si uite-asa incepe o prietenie frumoasa 😉

  răspunde-i

  Comentariu

  Trimite
• Laura

  • 26.10.2015

  Sinceritatea e cea mai bună soluție, poate rezolva multe…

  răspunde-i

  Comentariu

  Trimite
• Laura

  • 26.10.2015

  Sinceritatea e cea mai bună soluție, poate rezolva multe…

  răspunde-i

  Comentariu

  Trimite
• fatadinport

  • 26.10.2015

  Asta mi s-a intamplat mie acum cateva luni. Eram impreuna de aproape cinci ani si .. na, lucrurile erau frumoase, dar iubirea noastra se consumase si devenisem cumva … niset colegi de apartament. Intr-o seara el a venit la mine si mi-a spus, nu ca nu ma mai iubeste, dar ca simte ca pe viitor nu se mai vede cu mine, ca simte ca ar mai merge ceva timp, dar ca se va termina candva. Doare, da, dar nu poti sa urasti omul de langa tine ca i s-au schimbat sentimentele. Si ajungi sa intelegi ca asta e. Poate nu o sa intelegi in primele zile, dar cand se va cerne durerea si sentimentele confuze si toate intrebarile, atunci vei sti ca nu aveai ce face. Ca viata se intampla.
  Sfatul meu, Alina, este sa fii sincera cu el. Sa ii spui ce TOT simti. Si sa fii acolo pentru orice intrebare va avea. Poate nu va aprecia instant, pentru ca e om si pentru poate el nu simte la fel, dar in timp va ajunge sa inteleaga.

  răspunde-i

  Comentariu

  Trimite
• Oana

  • 26.10.2015

  Sa ii explice ca ar trebui sa faca o schimbare ”pana nu intervine monotonia” si sa reinvie putin iubirea…poate ca si el ganeste la fel si nu ar dori ca ea sa sufere…daca nu merge apoi…spune-i ca il vezi ca pe un bun prieten si ai nevoie de o pauza.

  răspunde-i

  Comentariu

  Trimite
• Daiana

  • 26.10.2015

  Totusi eu cred ca pt dea deja a devenit o obisnuinta. Nu mai e iubire. Doar obisnuinta. Cred ca problema se poate rezolva cu o mica pauza. Pauza despre care el sa fie constient din ce cauza se face. Sa vb cu el si sa ii spuna tot ce simte si tot ce nu mai simte si sa ii ceara aceasta pauza. Daca in timp asta ei nu ii este dor de el atunci inseamna ca iubirea s-a dus. Dar de cele mai multe ori aceasta pauza este buna. Pentru ca iti dai seama cat de mult iubesti si cat de mult iti lipseste acea persoana. Iti impartasesc putin din propria experienta… Aveam 4 ani impreuna.4 ani in care am fost i.preuna zi si noapte. Nu de desparteau devat acele ore in care lucram. Toate prietenele mele imi spuneau ca intre noi nu mai e iubire ci doar obisnuinta.intr-un timp chiar ajunsesem sa cred ca au dreptate. Pana cand vrand,nevrand viata ne-a „obligat” sa luam aceasta pauza in sensul ca eu am fost nevoita sa plec la un sch de experiente in Italia 1 luna. Timp in care zilnic mi se derulau in minte faze din momentele in care eu eram cu el si cat de bine ne simteam impreuna pe unde mergeam, locurile unde mergeam, pe scurt tot timpul petrecut impreuna. Imi era asa dor de el si abia asteptam sa ma intorc acasa,sa ma intorc la el,sa il strang in brate si sa ii spun cat de mult il iubesc. Din clipa aceea nu am mai simtit niciodata ca e vb de o obisnuinta ci de iubire. Inca suntem impreuna,aven 9 ani , casatoriti si cu 2 copii, unul de 4 ani si o printesa mica,care in 30 face 1 luna

  răspunde-i

  Comentariu

  Trimite
• Loading...