Din toate puterile lumii, puteri inchipuite sau reale, ganduri imposibile sau realitati palpabile… cred ca asta ar fi cea mai tare putere pe care ar putea-o avea cineva… sa poti transforma un mars funebru intr-o petrecere plina de bucurie, asta ar fi cea mai de pret superputere.
Iar politicienii nostri, cei care se joaca cu bugetele, pot face asta. Pot aduce zile fericite.
Astazi am fost, la initiativa Alianţei Pacienţilor Cronici din România si a fetelor de actiune de la Image PR la un mars tacut.
Am plimbat in mainile inghetate fotografiile catorva dintre cei pe care sistemul nostru santitar ii condamna la chin si moarte.
Am mers pe bulevardele Bucurestiului purtandu-le fotografiile in dreptul piepturilor noastre in care incerca sa se infiripe speranta. Speranta ca poate maine, poate poimaine… o schimbare se va ivi si cei care au nevoie de tratament in Romania vor beneficia de el la nivelul celorlalti din Europa, nu din Zimbabwe.
Dupa cum am mai spus, lista de medicamente compensate din Romania nu a mai fost updatata din 2008. Din 2008 tratamente noi nu mai intra in Romania, ai nostri sunt tratati la nivelul anului 2008. In 2013. Timp in care alte tari au grija, dau speranta si sanse reale de insanatosire, noi… noi mimam grija, omoram speranta si anulam insanatosirea.
Astazi am mers. Astazi am sperat. Si daca in ochii autoritatilor nu s-a schimbat nimic dupa marsul asta, oamenii cu care ne-am intalnit pe strazi au ridicat ochii la fotografiile pe care le purtam, au vazut suferinta si chinul, la ei a ajuns mesajul nostru.
Ce inseamna sa ai acces la medicamente noi? Inseamna viata:
Probabil ati vazut mai sus, in galerie, fotografia… o cheama Nicoleta si sufera de talasemie. Si asteapta medicamente noi pentru a putea zambi din nou.
Apropos, trebuie spus ca fotografiile campaniei au fost facute de Cristina Bobe si Radu Oprea.
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.