Te duci la serviciu? Iti platesti taxele? Iti platesti impozitele si celelalte dari? Ai impresia ca esti protejat, nu? Ai impresia ca in caz ca patesti ceva vei fi ingrijit, ca boala si chinul iti vor fi oblojite… asa ai impresia, nu?
Ei bine… la noi ai dreptul sa fii tratat cu vechituri, cu tehnologii expirate, cu solutii pe care nu le mai foloseste nimeni in Europa.
De ce? pentru ca Statul Roman nu a mai actualizat lista medicamentelor compensate din anul 2008.
Stii ce inseamna asta pentru tine? Inseamna ca daca tu te imbolnavesti maine – DOAMNE FERESTE! – vei primi prin bunavointa Statului Roman tratamentul pe care il primeau oamenii din tarile civilizate acum 5-6 ani. Punct.
Sa nu speri la descoperiri de ultima ora (sau macar de acum 2-3 ani), sa nu speri la proceduri din alea descoperite mai recent… tot ce meriti tu pentru banii de-i platesti o viata catre Stat sunt niste medicamente si niste solutii medicale care acum sunt de ultima generatie in Zimbabwe si Insulele Capului Verde.
Cat inseamna evolutia in medicina? Inseamna enorm si evolutia de la un an la altul este incredibil de mare! Terapiile noi sunt mai eficiente si cu mai putine efecte adverse. Mai eficiente adica salveaza omul, ii reda viata. Cu mai putine efecte adverse inseamna cu mai putin disconfort sau chiar cu mai putin riscuri de a muri. Si astea noi mai au un mare plus: perioade mai mici de spitalizare si de recuperare. Adica mai putina durere, tata, doare mai putin!
Si hai sa mai zicem o treaba… atunci cand esti tu bolnav poate ca strangi din dinti si te lupti. Dar daca ti-e – DOAMNE FERESTE! – copilul bolnav… ei bine, atunci intreaga ta viata se transforma intr-o mare de durere. Si daca tot ce-ai facut tu pana atunci, tot chinul si lupta de a-i oferi celui mic tot ce se putea mai bun, se va transforma in neputinta de a-i salva viata cu noile tratamente descoperite… atunci drama ta nu va mai avea sfarsit.
Pentru ca, vezi-tu, Statul Roman iti va doftorici copilul cu medicamente din 2008. Statul Roman iti va trata copilul cu proceduri din 2008 maxim. Si asa ceva este inadmisibil.
Ce vreau sa te determini sa faci? Nu-ti cer bani, nu-ti cer nimic material…
Nu trebuie sa faci nimic altceva decat sa realizezi unde suntem si sa pui presiune pe autoritati sa schimbe ceva.
Da un SHARE postului astuia catre cercul tau de prieteni. Sa stie si ei. Sa facem toti tambalau pana ceva se va schimba.
Pentru ca azi este randul Iuliannei, dar maine ar putea veni randul cuiva care ne este aproape… si-atunci nu va mai fi poveste… ci realitate.
Bună ziua tuturor, ma numesc Iulianna Immets, sunt din judeţul Covasna, mamă a doi copii.
Fac un apel către cei toţi care mă pot auzi şi mai ales către cei care mă pot ajuta. Este un strigăt al unei mame disperate pentru copilul ei de 9 ani, care de mai bine de 8 se luptă cu o afecţiune gravă: artrită idiopatică juvenilă.
La vârsta de 1 an şi 11 luni a început tratamentul, dar având o formă agresivă a bolii acesta nu a dat rezultate. Următoarea soluţie găsită de medici a fost administrarea de tratament biologic şi de această dată, spre disperarea noastră, fără a se înregistra vreun progres. Mai mult, starea fiului meu s-a agravat. S-a oprit din creştere la vârsta de trei ani, membrele superioare şi inferioare s-au deformat şi în foarte scurt timp a ajuns în scaun rulant având dureri foarte mari.
Dar soarta părea în sfârşit să ne surâdă întrucât noul tratament administrat a dat rezultate. Fiul meu a intrat într-un program începând cu data de 30.03.2012 şi a beneficiat astfel de un medicament nou. Pe toată durata tratamentului rezultatele au fost miraculoase – a crescut în greutate, în înălţime, a recuperat parţial mobilitatea articulară, nu mai avea dureri şi a ajuns să poată merge la şcoală fără a fi susţinut. Şi analizele susţineau refacere stării de sănătate: a abandonat corticoterapie şi în continuare afecţiunea era în remisie clinică, analizele de laborator s-au normalizat, VSH-ul a scăzut de la 150 mm/h la valoarea de 4 mm/h, iar anemia cronică de asemenea s-a corectat.
Însă în data de 6 martie 2013 programul s-a terminat, iar fiul meu a rămas fără medicamentul care îl ţinea în viaţă, medicament care se află în aşteptare pe lista de medicamente compensate şi gratuite, neactualizată de mai bine de 6 ani.
Ne-am descurcat cum am putut, am cumpărat medicamentul din Ungaria, am cheltuit toate economiile noastre de 12.000 RON şi acum suntem disperaţi. Ce să facem? Ori vindem casa şi rămănem pe drumuri cu doi copii, ori stăm şi ne privim copilul cum cade din nou pradă bolii şi trăieşte în chinuri pe care nici adulţii nu le pot îndura.
Statul român nu actualizează lista medicamentelor compensate şi gratuite şi astfel refuză să platească pentru medicaţia unui copil de 9 ani cu o boală gravă şi rară. Este singura şansă la viaţa a fiului meu, la o viaţă fără dureri şi fără dizabilităţi grave. Ce putem să facem?
Vă rog din suflet, dacă puteţi, ajutaţi-ne!
Iulianna Imets
Da un SHARE postului astuia catre cercul tau de prieteni. Sa stie si ei. Sa punem presiune pana cand ceva se va schimba.
Chiar daca tu azi nu suferi de nimic… maine situatia se poate schimba. Si-atunci cred ca ne-ar conveni sa schimbam situatia in bine cat mai repede, sa nu fii chinuit, batjocorit si umilit doar pentru traiesti in Romania.
Aceasta este o campanie organizata de Alianţa Pacienţilor Cronici din România (APCR) cu sprijinul Asociaţiei Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), campanie la care au aderat mai multe suflete, printre care si prietenul Bogdan.
Da-i [play] si redescopera, cu o si mai mare incarcatura emotionala, scrisoarea Iuliannei.
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.