Ne mananca toti de fund ca suntem cei mai grobieni si cei mai tarani din Europa.
Ca nu avem maniere, ca pe oriunde ne-am duce facem numai belele, galagie, tam-tam si haos.
In astea cateva zile am vazut pe-aci toate neamurile posibile. E plin de rusi si de nemti, romani multi, unguri, ceva francezi, ucrainieni, ce sa mai, un mix de neamuri.
Si acum iti vine in cap gandul ala vesel, jumatate rusinat (ca deh, nu se face) si jumatate mandru si trufas (uite dacii nostrii cum pun piciorul in prag pe oriunde se duc!), gandul ala care iti vine in cap imediat cum e vorba de romani si strainatate: n-ai cum sa ne treci cu vederea!
Dar nu e chiar asa. Am fost atent zilele astea, in general sunt o fire pe cat de extrovertita – pe atat de atenta cu ce i se intampla in jur, m-am uitat la etapele in care stilul nostru inconfundabil iese la iveala, si nu m-apuc sa vorbesc din carti (e si greu sa faci propozitii dintr-un pachet cu asi si decari) ci vin cu exemmple:
1. La telegondola.
La telegondola care urca majoritatea populatiei din Ischgl pe munte, in fiecare dimineata e coada. Bine, coada aia de 300 de persoane minim se epuizeaza in maxim 7-8 minute dupa ce se porneste gondola.
Nemtii, mai ales astia, au un stil nesimtit de a se baga in fata. Si o fac si intr-un mod trufas si cu nasu’ sus de parca sunt miezul.
Iar romanul, care pana atunci statea cuminte la coada si tropaia pe loc, ia foc napalmic: Hei, hei. Yo, mister, ba blondule, stay to the line veniti-ar rau!
Neamtu’ se intoarce lent, ridica o spranceana, baga un rictus si da sa plece mai departe.
Romanu’ nu se lasa: Ba baiatule, are you def, get to the line ca I’ll break your leg, ba carnatule!
Neamtu’ se face ca n-aude, romanul mi ti-l ia de maneca si-l taraie afara din coada, ii intipareste cateva la falca domnului blond si cu chica si apoi revine satisfacut in rand.
Romanii mormaie multumiti si-l felicita pe al nostru, iar celelalte natii nordice se uita scarbiti la spectacol spunand “dom’le ce roman salbatic!”.
2. La restaurant.
Vine grupul de romani, veseli si cu gura mare. Gasesc doua mese in rerstaurant, se apuca si tarasc mesele si le lipesc, incep sa dea scaunele din mana in mana, scartaiala, galagie, tropaiala, ce sa mai… deranj.
In timpul asta nordicii se uita foarte iritati la deranj si nu precupetesc nici un efort pentru a arata iritarea.
Ai nostrii se asaza intr-un glorios final la masa, incep sa se uite in toate partile dupa ospatar, se aprind 20 de tigari odata, chestii de genul asta…
Unu’ face o gluma si izbucnesc dintr-o data 30 de hohote dezlantuite, si treaba continua asa inca ceva minute.
In ceva timp se trezeste un blond din asta mai mare sa vina la masa romanilor si cu un ton condescendent si rastit sa spuna tare si raspicat: Was zigand gross gretsl wurth wudel! (nu stiu germana, nu incercati sa traduceti ca va da cu blue screen).
Romanii se uita la nenea asta, pe doi ii bufneste rasu’, al treilea intreaba zambind larg “What?” Do you know english?.
Neamtu’, cu si mai mult avant… Gres dhort hargasse spreche!”.
Romanu’ se ridica in picioare si zice in lehamite “Da mai du-te ba’ Hitlere in ma-ta si mai lasa-ne in pace! Go away ba!”.
Neamtu’ da sa se infoaie si ridica pumnul, dar in drum spre fruntea lui deja e buchetul de flori din vaza de pe masa romanilor, buchetul ajunge la destinatie intr-o splendoare de explozie florala, romanii izbucnesc in ras, de la masa nemtilor se mai ridica vreo 2 sau 3 malaci blonzi, romanii sar in picioare, catapulteaza scaunele spre nemtalai (care le incaseaza in plin), tot restaurantul e in picioare, de la alta masa de romani incep sa zboare copane de pui (cu mujdei), urlete si vaiete, se mai impart cativa pumni, faza se linisteste cand incepe sa urle o goarna (a patronului care in timpul asta isi smulgea parul din cap).
3. La telescaun.
Lume multa, aceiasi nemtalai care se baga in fata, ajungem la bariere, vine scaunul, dam sa ne asezam si… totul ia o turnura ciudata.
Scaunul se opreste, apare un austriac (banuiesc) care-mi ia placa din mana, o arunca cat-colo, incepe sa urle in limba smirghel o propozitie interminabila, si la sfarsit rage “Raus!!!”.
Apai io nu le am cu limba astora da’ “raus” stiu si eu ce inseamna… Ma dau jos din scaun impreuna cu prietenul meu, imi ridic placa de jos si cu sprancenele ridicate a mirare ma intorc la nea’ caisa sa-l intreb ce mama naibii am facut si ii spun “Please, english, ich sprech nicht doich”.
Asta, intr-un torent de cuvinte fara pic de inteles pentru mine da sa ma ia de o haripa si sa ma taraie afara.
Totusi, am 2m si 115 kg, ii preiau mana, i-o sucesc la spate, ii dau un mic branci si incep sa urlu :POLIZEI, POLIZEI!
Un coleg de-al grobianului apasa un buton, faza ingheata 5 minute pana apare un alt blond, cu schiuri in picioare si cu ecuson de politie.
Intai ii explica grobianul care e treaba si apoi ii explicam noi, in engleza, intreband de ce se comporta animalul asa, de ce a vrut sa traga de mine, de ce mi-a aruncat placa pe jos, toate alea.
Militianul il ia pe grobian la intrebari si ne raspunde ca in Austria, la urcarea in telescaun regula e ca snowboarder-ii sa aiba placa legata macar la un picior si ca nu e voie cu ea in mana.
Bine, zic eu, dar unde e semnul sau unde e scris?
Militianul raspunde ca am dreptate si ca aici ei sunt de vina.
Bine, zic eu iar, dar de ce maimuta asta blonda ne-a vorbit asa si a mai si incercat sa traga de noi?
Mai vorbesc ei putin (cam rastit) si politistul ne intreaba daca suntem raniti in vreun fel si daca vrem sa depunem plangere, ne spune ca avem dreptate si ca el isi cere scuze si ca ne va asista in toate formalitatile.
Noi ii spunem ca suntem ok, ca ne-a deranjat doar atitudinea si stilul animalului, si ca mergem sa schiem ca de-aia am venit.
Ne-a zambit larg si ne-a urat zi buna.
Deci, oricum o dai, sunt extrem de multe cazuri in care romanii isi vad de treaba si de vacanta, isi vad de-ale lor si se gaseste cate un strainez sa strice apele.
Sau sunt foarte multe cazuri in care romanii sunt bine crescuti si eleganti si apare un maimutoi din asta blond si isi da singur foc la paie in cap.
Eu oricum am o problema cu nemtii de asta vara de la bulgari (am fost cu Luana si cu Inoke insotiti de Pavel Bartos si familia lui) cand ne-am trezit ca niste nemti ne-au luat prosoapele de pe sezlonguri si au plecat cu tot cu ele pana sa iesim noi din mare. Evident ca si atunci a iesit halimai si pana nu le-am pus sezlongurile in cap nu s-au linistit (sa-l vedeti pe Pavelika ce mandrete de furie scoate la iveala in vremuri de restriste!).
So, aici ma adresez mai ales celor dintre noi care pleaca de la premisa ca oriunde s-ar duce romanii se fac de ras si sunt de hAhA: nu e frate asa, sunt de acord cu voi ca exista si exceptii, dar sunt foarte multi romani care ajung sa dea cu halba de bere dupa vreun strain numai dupa ce au fost provocati serios.
Noi suntem romani, noi suntem romani, si le rupem capul la straini*!
*unde strainii sunt nesimtiti.
p.s. nu apuc sa ma plictisesc in vacanta asta, e o nebunie, nu altceva!
Voi, ce mai faceti?
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.