Ne-am croit iar drum printre valurile pe care viata ni le-a pus in fata. Caci asta este viata, o mare, un ocean, hectolitri de necunoscute in care ajungem sa ne scaldam la un moment dat. Si tot timpul ne intrebam cand vom termina cu datul din maini si picioare, cand se va termina cu inotul… fara sa realizam ca in aceasta calatorie sta toata frumusetea vietii… caci doar odata ce-am ajuns la mal ne dam seama ca s-a terminat totul.
numai sa aratam sa cantam ceea ce numai noi simtim si si gandim cu absolut totul sa cantam despre ceea ce noi simtim si gandim si nu vom ajunge asaniciodata la mal
Si pe măsura ce dam frenetic din mâini si din picioare, învăţăm sa ne si coordonam sa nu mai inghitim ghaturi de apa gratuite si ii mai si evităm sau chiar ii ajutam pe alţii. Intr-adevăr, tot sportul asta se numeşte mai degrabă ” viata” decât „supravieruire”. Oricum tine de noi ce vrem sa se vadă
Practic nu s-a terminat nimic… abia incepe… Doar eu … am obosit… 🙂
eu nu vreau la mal dar vreau valuri mici 🙂
Pana si violoncelul suna altfel in mana negrilor…
Minunat…
PS: Ce patisi de te-ai apucat de tras concluzii? Sau e doar o remarca?! 🙂
”Life is a journey , not a destination”.
Super piesa!!!!
M-a lasat mut piesa!
geniala!
Acest web site folosește cookie-uri pentru a furniza serviciile și pentru a analiza traficul, detalii.
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.