* acest post nu este despre religie.
Bine ai venit la scoala!
Avand in vedere ca tu esti mic si nepriceput, noi o sa te invatam.
In primul rand o sa-ti spunem in ce Dumnezeu sa crezi, iti spunem cum sa-L venerezi, iti spunem noi in cine si cum sa crezi. Tu ai de facut cateva lucruri… sa stii ca el e singurul Dumnezeu, incepem cu asta, vedem mai tarziu cum ne mai reglam.
Si acum va intreb eu pe voi, e corect? Vorbim despre democratie, ne falim cu incurajarea libertatii de opinie, ne impaunam cu deschiderea pe care o avem fata de alte religii si… o scrantim inca de la debut, impingem copii cu de-a sila catre ce credem noi ca-i bine.
Se tot vorbeste de religia in scoli. Nu ma intelegeti gresit, bunicul meu din partea mamei a fost preot, cred in Dumnezeu, sunt un practicant, dar cu program redus… nu de religie comentez acum, ma leg de invatamant.
Pentru ca se amesteca niste lucruri care n-au legatura. De ce sa directionam copii spre Dumnezeul in care credem noi? Uitam ca exista si catolici si musulmani, sau chiar si atei?
Asta este avatarul familiei, intoarcerea copilului cu fata catre Dumnezeu, oricare ar fi acela si orice nume ar avea. Pentru unii pate fi Dumnezeu, pentru altii este Allah, Ra, sau cum ne impinge sufletul pe noi sa-i spunem.
Si cum rezolvam problema asta? Predam in scoli religia profesorului, a directorului scolii, a cui?
Sau e un fel de racolare in randul Bisericii Ortodoxe?
Sunt de acord ca tara este in marea majoritate crestin-ortodoxa. Nici urma de tagada… dar totusi, cu restul ce facem? Libertatea de a alege se suspenda vorbind de treaba asta?
Acum vorbesc din punctul meu de vedere, ca si parinte. Eu ii explic piticei mele, ii vorbesc de Dumnezeu, isi are invatate unele rugaciuni, dar… atat.
O las pe ea sa decida atunci cand va creste. Pe cine, cum si daca va venera pe cineva.
Este alegerea ei. Punct.
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.