Am avut cateva relatii, nu multe. Ca si conventie, hai sa spunem ca au fost mai mult de doua.
Pana acum ceva timp nu ma impacasem cu gandul, cu toate ca evidenta era foarte clara… toate femeile din viata mea inebunesc, mai devreme sau mai tarziu…
Nu, nu exista alte variante, nu exista decat foarte putine exceptii, apar doar variatii pe tema asta, diferite interpetari ale aceleiasi melodii…
La inceput m-am intrebat daca sunt sanse sa nu stiu eu langa ce fel de doamna sa incerc sa traiesc. Pana la urma am abandonat varianta asta de rezolvare, mi-era clar ca nu asta e problema.
Dup-aia am zis ca o fi problema la mine. Am incercat sa vad unde as putea gresi, am gasit chiar niste carente, le-am rezolvat in timp, si cu toate ca monitorizam atent toate chestiile, mici sau mari, nu am putut decat sa ameliorez, palid, situatia. Deci nu era nici asta.
Am zis ca nu e buna comunicarea, ca nu ma exprim eu destul de bine si ca poate nu sunt in stare sa inteleg ce transmit ele catre mine. Casca ochii mari, foloseste cuvintele mult mai atent, analizeaza fiecare frantura de feed-back… nimic, rezultatul era acelasi… nebunia era prezenta.
Sa va explic cum se manifesta nebunia…
In primul rand, prin molestarea telefonului… adica saracu’ nu mai are nici o clipa de liniste. Il lasi din mana pentru 3 minute si cand te intorci amaratu’ a fost sodomizat intens.
AL cui e numarul asta? Dar nu ai mai sunat pe el si acum 4 zile? Da’ mesajul asta pe care l-ai primit acum doua seri nu e cam prietenos ca sa fie de la un baiat? Dar totusi, numarul asta cu 58 in coada ti-a dat 3 beep-uri in 2 zile…
Dupa sodomizarea telefonului si formarea capetelor de acuzare, esti chemat in fata judecatorului, un singur mesaj considerat suspect ti-a aruncat week-end-ul in aer, daca mai pui si un apel suspect, linistea ta e distrusa!
Partea a doua se refera la haine… fiecare fir de par este inventariat, pozat, indosariat, si cand dosarul de acuzare este complet, esti chemat sa-ti sustii nevinovatia.
Daca nu reusesti sa justifici cu nume, date, ore, fiecare urma de podoaba capilara de pe flanelul tau, esti ars! Restul zilei se transforma intr-un adevarat calvar!
Supravegherea comportamentului… cand nebunia incepe sa se manifeste trebuie sa stii ca, daca nu esti constient de fiecare miscare, de fiecare gest, de fiecare privire, de fiecare pozitie, esti mort!
Dup-amiaza se transforma intr-un iad, si daca acea criza te prinde la volan… prietene, mai bine te sinucizi!
Nu te mai uiti la semne de circulatie (aha! te uiti la aia blonda de pe trotuar!), la semafoare (aia care vrea sa traverseze ti se pare mai apetisanta, nu?!), la masina din fata (ce draga, te excita pana si ceafa aleia roscate din Matizul din fata?!), nu ai voie sa privesti, sa respiri, sa te foiesti in scaun (da’ ce iubitule, sanii domnisoarei in rosu iti dau febra?!)…
Si cel mai important aspect… timpul.
Tine minte ce ai facut azi, ieri, luna trecuta, anul trecut pe vremea asta!
Daca cumva nu esti in stare sa justifici fiecare minut al zilei ce tocmai a trecut… sincer si pe bune, arunca-te direct de pe balcon, doare la fel de tare dar trece mai repede asa…
In sfarsit, nu mai insist acum, daca vreti sa mai detaliem, o facem intr-un post ce va sa vie…
Pentru ca, dupa cum spuneam, nu exista decat foarte putine exceptii. De la un moment incolo, dupa o saptamana, o luna sau juma’ de an, toate ajung fix in acelasi punct: „al cui e numarul, ce-i cu firul de par, la cine te uiti?!”!
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.