L-am intalnit pe primarul Sibiului la raliu, pe o proba de noapte care ne atrage in fiecare an ca pe licurici (ma rog, eu mai putin cu licareala), pe Santa. L-am felicitat pentru suportul primariei si pentru saltul impresionant pe care l-a avut Raliul Sibiului anul asta. Am ramas surprins sa vad ca… l-au bucurat vorbele mele. Pentru ca omului ii pasa.
Mai mult, in conferinta de presa domnul Iohannis, caci despre el este vorba, si-a asumat o treaba si mai tare… a spus ca daca totul va iesi bine anul asta la Sibiu atunci primaria va investi si mai mult in acest eveniment de la anul.
Si-mi dau seama ca pentru cei care n-au fost niciodata la Raliul Sibiului vorbele astea nu inseamna mare lucru. Insa daca ai fost anul asta si-ai vazut nebunia din Piata Mare si-ai stat alaturi de miile de oameni prezenti acolo, daca ti-ai luat prietenii si-o lanterna si-ai luat-o la pas pentru a gasi un loc bun pe Santa, daca ai fost macar o singura data pe Paltinis… atunci te bucuri si tu.
S-a mai incheiat o nebunie numita Raliul Sibiului. Si cred ca a fost cea mai impresionanta etapa din CNR la care am fost martor. Toate lucrurile pe care le-am vazut la raliuri pe-afara au fost de vazut si aici. De la banalele semnalizari spre locurile de interes ale raliului, semne care te preluau inca de la intrarea in oras si pana la cum arata si era organizat centrul de presa, de la spectaculoasa prezentare a echipajelor si pana la numarul incredibil de participanti, ca sa nu mai vorbim de faptul ca IRC-ul a adus niste nume mai mult decat sonore (am stat de vorba cu Solberg si-am ras cu el. Asa m-a ametit faza ca nici n-am mai apucat sa-l rog sa facem o poza…), toate lucrurile mici sau mari au contribuit la un spectacol de zile mari.
Sibienii? Aplauze si pentru ei, in picioare! Foarte multa lume pe probe, civilizati pana la ultimul, cu voie buna si pofta de… praf (da, mult praf anul asta la Sibiu)!
Probele speciale au fost, din nou, foarte dure, de unde si multe masini cu probleme. Deja e recunoscut ca un raliu foarte dur, pana si ajungerea la linia de finish este echivalata cu o mica victorie. Dar pana la urma si acest nivel al dificultatii este o garantie a spectacolului si a mentinerii suspansului pana la final. Au fost foarte putine evenimente nedorite, cum ar fi micul incendiu de padure si rasturnarea lui Giri Gartofan, dar per ansamblu a fost totul ok.
Asa cum ne asteptam toti, a castigat Andreas Mikkelsen (campionul IRC 2011), care – pentru mine – a echivalat nivelul de salbaticie la coborarea pe Santa a lui Simone Campedelli, omul mergea de ziceai ca-i turbat. Intr-adevar, fiind mult praf pe probe atunci urmatorii de pe proba erau vaduviti mai tare de vizibilitate decat primii…
O chestie misto pe care au facut-o organizatorii a fost ca au modificat in timpul raliului timpul dintre masini, de la 2 minute la 4 si respectiv 3 minute, pentru ca praful sa se mai aseze.
Cam asa fuse Raliul Sibiului 2012, acum nu ne mai ramene altceva de facut decat… sa asteptam Raliul SIbiului 2013, in timp ce urmarim celelalte etape ale CNR 2012! 🙂
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.