Nu ma dau brusc vreun mare marinar. Am permis pentru conducerea ambarcatiunilor cu motor de cativa ani, am si condus cateva minunatii, pot sa spun ca-mi place dar n-am bani de asa ceva, mi s-a parut mult mai potrivit sa ma opresc la un ski-jet si sa nu ma intind mai mult.
Totusi, am cunoscut cu ajutorul jet-ului o gasca de oameni foarte misto. Toti constanteni, toti cu apa de mare in vene, toti indragostiti de mare si de valuri. Cristi si Mihai mai ales, dar si ceilalti, m-au invatat un lucru: pe mare gasesti numai prieteni.
Nu conteaza ca e turc, chinez, american sau roman, daca omul are nevoie de o mana de ajutor… nu stai sa te gandesti de doua ori, sari sa-l ajuti.
De gura acestori baieti mi-am pus si statie radio marina pe jet, cu toate ca nu iti cere nimeni asta…
– Lasa, bre, sa fie acolo. Nu se stie cand ai nevoie de ajutor, sau cand ti se cere ajutorul. Las-o acolo, ca pe mare oamenii-s altfel…
I-am ascultat si am inteles de la ei ca pe mare nu exista Ajutor! care sa nu primeasca raspuns.
Vara trecuta am mers cu jeturile in Portul Tomis, sa mancam. Evident ca noi, vorba lunga cu totii, am uitat de ceas si s-a facut aproape 1 dimineata. Ne-am suit pe jeturi si-am plecat sa le parcam pentru noapte… cand unul dintre baieti a fost sunat, se pierduse o barca de pescuit si nu era de gasit.
Eram morti de oboseala, cu benzina pe terminate, fara pic de chef… dar nu s-a gandit niciunul de doua ori, am taiat-o in cautare, caci pe mare nu exista Ajutor! care sa nu primeasca raspuns. Pana la urma s-a rezolvat, a fost OK.
Ei bine, stiind toate astea, cand am vazut prin ce a trecut marinarul asta… am ramas cu gustul amar al dezamagirii.
Am vazut ca foarte multi au sarit cu gura si-au blamat Capitania Portului Constanta pentru ca nu l-au ajutat pe om.
Desigur, cand l-am vazut in material cu barbia tremurand si cu lacrimi in ochi si mie mi-a fost mila de om.
Totusi, hai sa nu sarim ca de obicei sa-i blamam pe ai nostri, cand nu stim ce s-a intamplat.
Si ce s-a intamplat? In primul rand, neamtul nostru nu prea avea ce sa caute pe mare in conditiile date. Ar fi foarte interesant de vazut daca de la Sulina a plecat cu accept de port sau pe propria raspundere. Pentru ca era avertizare de furtuna in defasurare, si sunt sanse foarte mari ca neamtul sa fi primit avertizare de a nu parasi portul Sulina.
Apoi… trebuie inteles ce inseamna ruta comerciala a Portului Constanta. Cu treaba asta nu glumesti. Pentru ca acolo vin baietii mari, vapoarele comerciale de mare tonaj. Cu alea nu faci manevre de evitare pentru un mic iaht, alea nu le au deloc cu fineturile. De-aia nici n-au voie ambarcatiunile mici in portul comercial. Niciodata.
Stiti care este regula ambarcatiunilor mici care traverseaza ruta comerciala prin gura portului? Traversezi cu viteza maxima a ambarcatiunii si te rogi sa nu te lase motorul. Daca vreti o paralela… ruta comerciala e ca o sina de tren: daca te mananca in fund sa stai pe-acolo o sa parcheze peste tine un Intercity.
Apoi hai sa vorbim putin despre cei despre care neamtul spune ca i-au ignorat SOS-ul. Oameni buni, aia sunt marinari, nu sunt mecanici auto. Oricarui marinar, poate fi si de fluviu sau de lac, d-apai unul de mare, in momentul in care ii spui SOS sau M’AIDER (de la Venez m’aider! vine binecunoscutul MAYDAY) i se taie respiratia, poate fi calare pe nevasta sau in cel mai adanc somn… sare si te-ajuta fara sa intrebe a doua oara.
Imi vine greu sa cred ca neamtul chiar a cerut asistenta prin SOS.
Eu cred ca venit de la Sulina, a ratat intrarea in Portul Tomis si s-a ghidat dupa luminile de la intrarea in Portul Constanta, si cand l-au vazut pe radar ai nostri i-au spus Mergi mata unde ai voie, ca aici n-ai voie, mergi in Tomis.
Ei bine, de la iesirea din gura Portului Constanta, pe langa digul de larg, pana la intrarea in Portul Tomis, sunt in jur de 8 kilometri. Eu cred ca neamtul a luat-o pe langa digul de larg, de frica furtunii si a incercat sa intre in Tomis.
Totusi, iahtul ala al lui are putere mica (motorul este mai mult de manevra), si in plus genul asta de ambarcatiune are pe burta un derivor (hai sa-i spunem un fel de pinten – poza aici), inventie care in conditiile date te incurca rau de tot la manevre.
Mai mult, Portul Tomis este un port pacatos, in care se intra greu. Cand vii din larg valurile sunt intr-un fel, cand te apropii devin mai periculoase (normal) si te lovesc din spate – lateral. Asta inseamna ca iti trebuie putere sa te aliniezi cu intrarea si sa ramai asa, pentru ca valurile te vor scoate de pe traseu pe laterala daca nu ai puterea necesara.
Ca sa tragem cumva o linie… inclin sa cred ca germanul s-a trezit sa spuna ca a lansat un apel SOS doar dupa ce a dat cu iahtul de stabilopozi.
Stiu ca avem obiceiul sa spunem ca ai nostri sunt de rahat, ca intotdeauna gresim, ca nu ne facem treaba. Totusi, in cazul acesta vorbim despre niste profesionisti pe care eu nu-i cred in stare sa ignore un apel SOS si mai degraba cred ca saracul neamt nu s-a priceput sa faca ce trebuia.
Oricum ar fi… ei stiu ce-a fost acolo. Da’ tu ce inclini sa crezi?
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.