A venit si-a doua palma, si-apoi a treia. Au venit pumni si picioare, lovituri peste fata si peste corp, cu nemiluita.
Apoi au urmat abuzurile sexuale. Pierduse notiunea timpului, nu mai stia ce se intampla cu ea, traia intr-un vis continuu. Nu, nu vis… cosmar.
Apoi au inceput sa apara clientii. O insiruire confuza de fete… plus alte chinuri, alte urme urate lasa pe carnea ei, alte cicatrici oribile in suflet.
Totul incepuse inofensiv, cu o invitatie la mare a prietenului unor prieteni. Baiatul avea o masina draguta, era imbracat frumos, a convins-o de la al doilea telefon.
Ei i-a fost usor sa-i minta pe parintii ei ca se duce pentru doua zile cu colegii de clasa intr-o excursie, au plecat spre mare intr-o vineri.
Seara aia parea acum la cateva zeci de ani distanta. De-atunci fusese trecuta peste 4 granite, infometata, drogata, batuta si abuzata in feluri la care niciun om normal nu s-ar fi gandit.
Toata viata ei de dinainte parea un abur, asa, o poveste frumoasa plasmuita de-un creier chinuit de un prezent mult prea crunt pentru a fi suportat.
Incercase sa se sinucida dar o tineau prea drogata ca sa poata duce un gand coerent la capat, parea ca nimic nu se va mai schimba vreodata.
A avut noroc, cat de ciudat poate suna asta, ca s-a imbolnavit. La plamani, ceva grav, au incercat s-o indoape cu medicamente dar parea ca nimic nu va functiona si dupa multe zile de febra si slabit si stari groaznice, timp in care pentru ei era inutila, au abandonat-o pe un camp.
Erau siguri ca va muri, au lasat-o intr-un tricou, in mijlocul iernii, pe un camp inzapezit.
Au gasit-o niste caini de vanatoare, au latrat langa ea pana au venit stapanii si-au dus-o la un spital.
A durat doua saptamani pana a putut vorbi, si-apoi inca o luna pana a ajuns acasa.
Arata mai batrana decat mama ei si mai distrusa psihic decat oricare alt om de pe planeta.
De-atunci face terapie… toata lumea ii spune lucruri, toti o mangaie pe spate si-i repeta ca totul va fi bine dar ea stie ca nu va mai fi nimic la fel. Pentru ca ea nu mai este la fel.
Pe langa torturile inimaginabile aplicate corpului ei, animalele au reusit sa faca mult mai mult rau de-atat… i-au luat bucuria de a trai.
Poate ca isi va reveni, macar putin, poate ca nu. Ce este sigur, insa, e ca-si aduce aminte vorba cu vorba si clipa cu clipa toti pasii prin care s-a bagat singura in asta.
De la vorbele mincinoase ale baiatului si pana la vorbele ei, cele prin care si-a mintit parintii.
Acum regreta. Dar la ce bun?
===
Am scris povestirea asta – da, din pacate este reala – pentru ca m-am implicat in The NO Project powered by Bancpost (site dedicat), o campanie care isi propune sa creasca constientizarea tinerilor fata de traficul de fiinte umane.
Este un proiect care isi doreste identificarea riscurilor si a situatiilor in care tinerii pot cadea prada traficului de fiinte umane, atat in viata de zi-cu-zi dar si in on-line.
Intelegerea sclaviei din ziua de azi e importanta, constientizarea ei este vitala pentru a putea fi oprita. Munca fortata, exploatarea sexuala comerciala, aservirea domestica, pornografia fortata… toate acestea inca exista si in 2013.
Si ce este si mai trist pentru noi este ca… asa cum am pus si-n titlu, suntem cei mai mari exportatori de carne vie din Europa. „Exportam” de peste doua ori mai multe persoane decat tara de pe locul doi, Bulgaria. Stiu ca nu-ti place informatia asta, iti dau o sursa ca s-o verifici, daca ai nevoie iti dau mai multe, ca le am.
La gandul asta cred ca ar trebui sa i se creponeze pielea de pe fiecare roman. In fiecare an fete si baieti din Romania ajung sa fie folositi, batjocoriti, abuzati prin Europa sau prin alte parti.
Asta se intampla si din cauza lipsei de constientizare a riscurilor si din cauza lipsei de intelegerii sclaviei moderne.
Vorbesc despre asta, fa-o si tu, share-uieste informatia, povesteste la cat mai multi oameni. Si-asa astfel de povesti oribile ca cea de mai sus se vor repeta din ce in ce mai rar. Si la un moment dat, poate, vor inceta.
Dar le luam pe rand, toate se schimba atunci cand oamenii vorbesc si se implica. Cum te poti implica si tu?
Hai duminica la stafeta Bancpost Run4Freedom – 4 participanti x 3 km fiecare. Pe 29 septembrie, in Parcul IOR. Voi fi si eu acolo, sa-i incurajez pe cei care alearga.
Poti sa treci pana pe 28 septembrie la standul dedicat proiectului pe Strada de C’Arte, unde poti lua parte, printre altele si la sesiunile de desen Portraits Sessions.
Si poti vorbi cu cei pe care-i cunosti, le poti impartasi informatiile, ii poti pune in garda. Si astfel, ii poti proteja.
Numai gandul ca suntem cei mai mari exportatori de sclavi din Europa ar trebui sa-i stranga sufletul fiecarui roman.
Si ar trebui sa-l faca sa-si doreasca sa schimbe ceva.
Tu ai auzit vreodata despre astfel de povesti despre sclavia moderna? Ai prieteni, amici, cunostinte care au trecut prin asa ceva? Ai auzit vreodata de problema asta?
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.