Acum ceva timp au inceput lucrarile la poalele Vacarestiului, si-atunci a inceput si haosul. Un bulevard de 6 benzi s-a comprimat pana la 4, si alea amarate. Claxoane si buluceala, nervi intinsi la maxim si par smuls din cap!
Insa cat timp lucrau crestinii aia la pod, pasaj sau cum o sa-i zica, toate inconvenientele erau indurate stoic, in asteptarea desavarsirii minunii. Insa de o buna bucata de timp incoace… santierul e mai tacut decat Cimitirul Bellu!
Si linistea asta aduna toti norii de furtuna in mintea ta, caci vezi cum te chinui sa treci de zona aia, vezi ca dureaza de vreo doi ani (cam atat, nu?) si ca nimeni nu mai ridica nici macar un cap de ata…
Insa… surpriza! Ieri am vazut niste muncitori facand chestii prin zona. Adica aratau ca si cand ar fi muncit!
Ori sunt doar niste manechine puse de primarie pentru a mai calma nervii oamenilor…
Oricum, am vazut in lungul si latul tarii multe lucrari incepute si abandonate pe parcurs, si parca ar fi mai usor de indurat sa nu vezi facut nimic decat sa le vezi incepute si abandonate… pe nervii tai!
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.