Daca n-am tavalit asternuturi cu tine s-a intamplat pentru ca n-am vrut, ca esti urata si proasta, fai stricato!… zise el plin de spume.
Exact asa mi se pare ca suna reactia multora din on-line dupa ce s-au trezit ca n-au primit premii la Webstock, Internetics sau de la alte concursuri care implica comunitatea de blogging.
Pana sa se imparta prajitura suntem toti prieteni, ne batem pe burta, ne mangaiem pe ceafa, ne facem masaje cu uleiuri aromate. Dupa ce s-a impartit coliva… puneti mana pe topoare, hotiiii!
De ce ma oftic? Pentru ca cei care-si sparg capul si organizeaza genul asta de deranjuri raman, aproape de fiecare data, frustrati. Pentru ca reactiile astea indeparteaza si sponsorii. Pentru ca genul asta de reactie descalifica intreaga comunitate la categoria fair-play.
Si este deranjant pentru ca vezi ca cei cu gura cea mai mare sunt fix aia care fac cel mai putin pentru comunitate. Pentru ca, daca are cineva impresia ca aceasta comunitate exista si creste doar prin on-line, se inseala amarnic. Pentru ca off-line-ul si efectele on-line-ului in off-line sunt singurele lucruri care valideaza insasi existenta on-line-ului.
Si spun sincer… i-am vazut/citit/auzit comentand asa si pe cativa dintre cei pe care-i cunosc si respect in on-line-ul nostru. Si cred ca gresesc, pentru ca majoritatea criticilor nu au fost constructive, ba chiar din contra.
Deci… daca vreti mai mult, faceti mai mult. Daca stati pe margine si comentati… pe margine veti ramane, bine comentati.
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.