Văd zilnic cum oamenii sunt opriți din a reuși.
Visează să reușească ceva și se opresc pentru că lucrurile ce le stau în față par de netrecut.
Își doresc să înfăptuiască ceva, dar nu ajung niciodată acolo.
Și de multe ori nu reușesc să facă nimic nu pentru că obstacolele din fața lor sunt de nedepășit… ci pentru că par de nedepășit.
Că vorbim de dorința de a lucra în alt domeniu sau de simpla îndrăgosteală de o fată care nu pare de nasul tău… insuccesul apare de cele mai multe ori înainte de a încerca.
Nu, nu vorbesc aici de oameni fricoși, pentru că majoritatea nu sunt.
Vorbesc despre cei care se lasă impresionați de aparențe și-ajung să abandoneze până și ideea de a încerca… pentru că șansele par potrivnice.
E bine să încerci. E bine să crezi în tine și să nu te oprești doar pentru că ești intimidat de ce ai în față…
Un exemplu foarte bun este meciul ăsta.
Într-unul dintre luptători fierbe sângele, corpul musculos tremură de nerăbdare, în ochii de oțel citești setea de sânge.
Celălalt luptător… mai pufos, așa. Și cu o privire de soț care așteaptă lista de cumpărturi de la soție, repetându-și să nu uite moneda de 50 de bani ca să poată lua un căruț și să nu mai plimbe prin supermarket toate produsele în mână.
Parcă i-ai spune în șoaptă gospodarului, văzând situația din începutul video-ului, să lase prostiile și să fugă acasă.
– Gogule, fuuugi, că te mănâncă ăla cu fulgi cu tot!
Și începe meciul…
Așa. Deci cum era cu intimidarea?
Da, se putea întâmpla și altfel.
Dar dacă gospodarul n-ar fi avut curajul să încerce… nu exista nici măcar o șansă să câștige meciul ăsta.
Nu te mai lăsa intimidat și încearcă să-ți duci la capăt visele.
Uneori, chiar și dacă nu reușești… poți reuși să-ți depășești fricile. Doar și asta… și tot e mult.
Și ca să revin la filmul de mai sus… nu-l subestimați pe gospodar. Emilianenko nu e genul de tip căruia să-i șterpelești coșul de cumpărături…
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.