Când am auzit prima oară că și-ar dori să-mi dea Fabia la testat am ridicicat din sprâncene.
120 de kile de dulceață și 2m de pulpă și capac… așa individ ”bine crescut” nu e ceea ce-ți dorești într-o mașină de clasă mică.
Până la urmă au părut așa de siguri pe ei că m-au făcut curios.
Și-am luat Fabia la testat pentru trei zile. O să fiu cât se poate de sincer… la început n-am fost entuziasmat ca și când aș fi luat un RS6 la probe. Măcar de-ar fi fost o Octavia RS… poate că aș fi pornit la drum cu un alt entuziasm.
Dar o Fabia 1.4 litri… diesel… nu prea e genul de mașină care să nu te lase să dormi noaptea de nerăbdare s-o conduci.
Totuși, cred că știu de ce mi-au dat-o la teste… pentru că de fiecare dată când am scris despre o mașină am scris adevărul, comparând-o cu altele din clasa ei, judecând-o după gama de preț și nu comparând aiurea cu M3, RS6 sau vreun C-AMG.
Știu că te mănâncă limba să zici ceva de genul…
– Mda, nu mă dă pe spate…
Așa cum spuneam și-n titlu… Nu, nu zice că nu te dă pe spate.
Ce-ți pot spune după trei zile de mers cu pitica prin București este că noua Fabia e chiar reușită și-ți cam face pesimismul de rușine…
Dacă pleci la drum convins că mașina te va dezamăgi… o să-ți mănânci vorbele, pentru că buburuza confirmă la toate capitolele*.
Hai să le luăm pe rând…
1. Motorul a fost un diesel de 1.4, 90 de cai. Nu-i mult, nu-i puțin. Cuplu de putere previzibil, peste 4.500 de ture se plafonează dar până acolo trage tare bine și hotărât.
Nu e gălăgios, zdrăngăneala de diesel se simte și se aude discret în mașină (da, nu-s un mare fan diesel dar respect unele dintre motoarele astea).
N-am testat consumul. Îl cred pe fabricant… pentru gama Fabia cel mai mic consum anunțat este de 3,1L / 100 km.
Eu am alergat-o, am mers numai în sprinturi, am așteptat mult în trafic, mie mi-a consumat undeva la 8L/100km, dar e irelevant, nu am lăsat-o deloc în pace.
2. Cutia. O manuală în cinci trepți, cu o etajare care spune clar să au vrut-o fâșneață prin oraș și economică pe-afară.
Spuneam mai sus că 90 de cai nu-s puțini dar nu-s nici mulți. Ei bine, din tandemul acesta cutie-motor oamenii au reușit să scoată o mașină care sprintează foarte bine.
Dacă pleci cu ea cum trebuie, dacă o ții în turele corecte, ești la 120km/h într-a treia, ajungând repede la viteza aia.
A treia treaptă, este, de altfel, și cea mai elastică.
Și încă o chestie legată de cutie și motor… par că s-ar simți mai bine în ture mai multe. Am probat mașina cu Dan și i-a murit de vreo două ori motorul la manevre prin parcarea subterană a unui mall pentru că a mers cu a II-a subturat.
3. Suspensia. Răspuns bun la schimbări bruște de direcție, nu înclină mult pe frâne, nu ridică excesiv botul pe demaraje.
Absoarbe bine denivelările, fără zgomote și disconfort pentru o mașină de clasa ei. De fapt, pentru o mașină de clasa ei chiar oferă un confort bun, având în vedere că ținuta de drum este chiar reușită.
La gropi mai mari, la cratere și praguri de covor asfaltic, se aude ca și cum s-ar rupe mașina în două. Am luat un crater și deja mă gândeam că trebuie să-l sun pe Gicu, omul de la tractări. M-am dat jos să văd ce-am rupt… a fost doar zgomot, mașina n-a avut nimic.
La atacarea unor viraje cu viteză prea mare este subviratorie dar cu un comportament perfect previzibil, îți dă timp destul să redresezi.
4. Frâne. Pe spate are tamburi, pe față discurile nu-s cât toate zilele. Totuși, frânele sunt foarte eficiente, Fabia frânează bine. Nu am apucat să o testez încărcată până la refuz, am testat doar cu trei oameni + rucsac, probabil că distanțele de frânare cresc, dar sunt convins că rămân bune.
5. Ergonomie. Aici treaba e subiectivă, sunt un păianjen de 2m, cu anvergura brațelor de 2m. De la volan pot să caut în torpedo și tot nu întind mâinile la maxim.
Mie mi s-a părut ergonomică. Și, mai presus de-atât, intuitivă. Găsești cam de la prima privire cam orice comandă vrei, toate-s puse cam pe unde te aștepți, nu cotrobăi după nimic.
Mă rog, aproape nimic… comanda pentru dezaburire e pusă pe butonul de control al oglinzilor… n-am găsit-o din prima.
6. Confort. Și-aici o să vorbesc cu rezerva celor 120 de kile de dulceață pe care le port… am stat bine. Dacă mă apuc să compar direct, din noua generație din clasa asta am mers aproape cu toate și cred că sunt reușite din punctul de vedere al spațiului de condus. Totuși, Fabia asta are un post de condus cu destule reglaje încât să te ajute să-ți găsești o poziție chiar bună.
Ce este adevărat, totuși, este că n-am făcut un drum de Oradea, să știu cum se simte după șase ore de învârtit la covrig…
7. Materiale la interior. Nu te poți aștepta să dai de materialele din S8. Nu de alta dar respectivul costă cam de 10 ori cât costă o Fabia.
În Fabia materialele folosite sunt OK, mi se par mai bune decât la precedenta generație. De notat ornamentul finisat mat de pe bord și piano-trim-ul din care este playerul central dar și comanda de aer condiționat.
8. Look. Mie mi se pare foarte bun noul dialog estetic al Skoda, Fabia a primit și ea același aer și arată bine.
Un plus pentru LED_urile integrate bine în far și pentru linia spoilerului față care conturează și definește foarte bine botul mașinii.
Fabia nouă are niște muchii altfel, mi se pare mai strictă din punctul acesta de vedere, și-a pierdut rotunjimile de buburuză. Ceea ce mie, ca băiat, îmi place. Să vedem dacă și fetelor li se va părea apetisant…
Și-acum ca să trag o concluzie… la clasa ei Fabia o să fie, sunt sigur, printre favorite. Arată bine pe-afară, arată bine pe dinăuntru și mai presus de orice… se mișcă tare bine.
Dacă te gândești să-ți iei o mașină și te uiți după ceva din clasa asta, sfatul meu este să iei și-o Fabia la test, sunt șanse să-ți placă mult.
Mai multe poze de la exterior:
Mai multe poze de la interior:
*am învățat să cred că nu există mașina perfectă. Există doar ”mașina perfectă pentru mine”. Fiecare dintre noi căutăm altceva la o mașină, ca urmare a experienței și țăcănelilor proprii ne dorim lucruri diferite de la mașini diferite, suntem dispuși să cheltuim sume diferite pe ele, mașina în sine are însemnătate diferită pentru fiecare dintre noi.
La mine fiecare mașină este o bucurie, o experiență și o joacă diferită. Am condus și 54 de cai și 1200 de cai și spun – chiar dacă sună complet dement – am găsit bucurie în fiecare dintre ele. Depinde ce faci cu ea, ce ceri de la ea și ce aștepți de la o mașină… ca să te bucuri sau nu de ea.
Și-atunci când testez o mașină nu o compar cu ce am eu acasă ci cu concurența ei directă, așa ajung – dacă e cazul – la afirmații de genul ”mașina e foarte tare”.
Cât despre corectitudine… susțin 100% tot ce scriu într-un review, în orice categorie ar fi publicat articolul aici pe blog.
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.