Nou.

Dimineața e bine să te întâmpin cu o cafea buna și cu o cât mai mare injecție de optimism.

Totusi, azi vreau sa-ti dau altceva… da-i [play] si citeste, dar doar daca stii ca vei putea citi pana la capat, fara sa te deranjeze cineva. Daca nu… ai rabdare pana cand vei putea citi in tihna. Altfel e degeaba…

Ti se spune tot timpul, ti se repeta uneori enervant de des ca ar trebui sa traiesti ziua de azi ca si cum ar fi ultima. Sa saruti azi ca si cum ar fi ultima zi in care vei putea saruta. Ti se spune sa strangi azi in brate, sa mangai, sa iubesti, sa faci dragoste… ca si cum ar fi ultima zi in care ai putea sa faci asta.

Nu c-as vrea eu sa fiu Nelu-Contra dar iti propun altceva… traieste saptamana asta ca si cum ar fi prima – nu ultima – din viata ta. Ia totul ca fiind nou, ca si cum ai vedea fiecare lucru pentru prima data.

Cand inchizi tab-ul cu cabral.ro ridica ochii din monitor si priveste totul ca si cum ar fi prima data cand te-ai afla acolo unde esti. Incepe cu lucrurile care te inconjoara ca si cum nu le-ai mai vazut niciodata. Nu trebuie sa te prefaci, trebuie doar sa-ti impui sa le vezi cu alti ochi.

Nu-s nebun, am incercat si eu asta, e chiar misto. Vezi detalii pe care nu le-ai vazut pana acum, detalii pe care altfel nu le vei vedea niciodata.

La fel sa faci si cu oamenii care-ti sunt acum prin jur. Nu-i mai lua asa cum stii ca sunt, priveste-i. Observa-le hainele dar mai ales gesturile, expresiile, felul in care vorbesc, analizeaza-le tonul vocii si energia degajata de actiunile lor.

Nu-s nebun, am incercat si eu, e chiar misto. Vei vedea trasaturi pe care nu le-ai vazut pana acum, vei vedea riduri si expresii, vei vedea greseli sau lucruri de apreciat, vei reevalua oameni pe care altfel nu i-ai mai fi trecut prin niciun filtru, chiar daca ar fi trebuit sa faci asta.

Fa asta toata ziua, de cand iesi din incaperea in care te afli si pana ajungi acasa. Comporta-te ca si cum orasul e unul nou si ca strazile sunt unele pe care n-ai mai calcat niciodata, ca si cum tocmai ai ajuns acolo.

Nu-s nebun, am incercat si eu, e chiar misto. Vei simti un alt ritm al orasului, alte detalii te vor surprinde, va fi totul nou, ca si cum te-ai afla in vacanta intr-un oras strain.

Iar acasa… fa acelasi exercitiu. Observa totul ca si cum ar fi nou, minuneaza-te la fiecare detaliu, ia-l ca si cand ar fi proaspat si mira-te de el. Priveste canapeaua din sufragerie ca si cum ai ajunge in vizita in casa ta pentru prima data. Observa-i uzura, cutele, culoarea… fa la fel cu mobila din bucatarie, cu parchetul, cu totul.

Nu-s nebun, am incercat si eu, e chiar misto. Iti vei vedea casa cu totul si cu totul altfel. Nu va fi neaparat mai frumoasa dar vei descoperi lucruri abandonate de multa vreme, ganduri candva uitate, chestii care-ti vor face placere. Nu te mint, vor fi si lucruri care nu te vor bucura… dar si ele vor face parte dintr-o noutate care, pana la urma, te va surprinde placut.

Si la sfarsitul zilei, la sfarsitul acestei zile… uita-te in oglinda. Uita-te indelung. Observa in tacere, priveste-te. Uita-te la tine, suflete, pe indelete, fara graba, fara sa te gandesti la altceva.

Gandeste-te la tine in timp ce te privesti, in timp ce vezi riduri noi sau ganduri noi, in timp ce observi noi fire albe sau simtiri noi si vechi deopotriva. Mangaie-te incet pe fata si simte-ti pielea asa cum este ea acum, nu cum iti aduci tu aminte ca ar trebui sa fie.

Atinge-ti cu varfurile degetelor trasaturile, mangaie-ti incet sprancenele, nasul, pometii… atinge-ti fiecare detaliu de pe fata si constientizeaza-te ca si cum te-ai vedea pentru prima data.

Si dupa ce te-ai privit, dupa ce ai facut din nou cunostinta cu tine, dupa ce ai vazut ce ti-a adus trecerea timpului, dupa ce ai facut din nou cunostinta cu tine si pe-afara si pe dinauntru… intoarce-te aici si spune-mi, te rog, si mie cum ti-a fost.

Spune-mi daca ti-a folosit, daca ti-a priit, daca ti-a facut bine.

Si sa nu va suparati pe noi, voi cei care nu veti fi incercat, dar pe tema asta nu vom vorbi aici decat cei care au incercat exercitiul asta. De data nu intereseaza parerea tuturor, nu intra in discutie si cei care spun Mai, eu cred ca…

Nu, de data asta vom sta de vorba doar cei care vom fi incercat, doar cu cei care vor avea ceva de spus, ceva ce va incepe cu Mai, la mine a fost…

Si daca la sfarsitul zilei va fi un dialog, chit ca este intre doar doi oameni, atunci va fi foarte bine. Daca vom fi si mai multi… atunci va fi perfect.

Ne vedem diseara, aici, sa vorbim.

Sa aveti o zi buna, intr-o lume noua… una mai frumoasa, sper. 😉

Catalin Zălog

publicitate

Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.

Lumy

21.02.2013

Am inceput deja sa vad camera in care stau cu alti ochi, abia astept sa imi „vad” parinii, iubitul, si restul persoanelor din jurul meu cu ochii mei cei „noi”
Un sincer si mare Multumesc!!

Magda

20.02.2013

Buna Cabral,

Traiesc viata mea prin ochii mei de nou-nascut si ma simt libera, fericita si dornica sa recunosc oamenii din jurul meu, sa ma indragostesc in fiecare zi de barbatul meu si sa ii fac fericiti pe cei din jurul meu cu optimismul de care dau dovada.

Traiesc ziua de azi asa cum este ea! Va doresc o zi asa cum va imaginati voi o zi perfecta pentru voi !

pitu

faceam oarecum frecvent exercitiul asta …am renuntat…si stii de ce?nu reuseam sa gasesc puterea sa merg mai departe cu curiozitatea :era mereu un punct in care ma opream…sfarseam prin a plange…

un mar

19.02.2013

Mi s-a parut interesant exercitiul tau si mi-am propus sa-l incerc si eu. Eram la birou si m-am gandit „maine la ora asta, am sa citesc comentariile celorlalti, ce interesant va fi”. M-am uitat apoi in jur. Mai intai am aruncat o privire pe fereastra din stanga mea. Se vedeau acoperisurile ruginite ale caselor. Hm, cam uratele! Iar lumina asta e cenusie si mohorata! Mai apoi am privit planta uriasa de langa geam. Toata lumea o admira cand intra in birou. Si eu la fel, in fiecare zi! Are o frunza pe jumatate ofilita, dar … observam asta deja! Apoi biroul meu, Totul alandala! Acte peste acte, dosare, capsatoare, totul organizat pe mii de caprarii. Doar eu stiu ce am pe unde am! „Ce dezordonata e fata asta!” ar gandi oricine intra in birou. „Nici nu vreau sa ma gandesc ce mizerie are prin casa”. Nu am, doar biroul e dezordonat! Chestia asta ma cam enerveaza, dar cumva actele se tot acumuleaza si-l sugruma!
Nici nu apuc s-o studiez pe colega de birou. O fata grasuta si f rosie in obraji. Sta incruntata. Ceva din postura ei imi da de inteles ca e suparata. Am ajuns sa o cunosc atat de bine. O intreb daca e suparata si neaga, dar stiu ca peste vreo 15 minute imi va marturisi. Ma amuza ca mereu incearca sa tina in ea, dar pana la urma rabufneste! Apoi sunt chemata de urgenta la sefa! Tipa deja la alte doua colege. Ele indruga ceva. Nu, nu asa ar trebui sa procedeze. Mai mult o starnesc. Are fata plina de riduri. Pare f obosita, de parca n-ar fi dormit! Pare coplesita.

monica

buna Cabral..
Nu am facut exercitul acesta ieri cand ne-ai propus, in schimb atunci cand citit am intrat in starea creata imediat, dar stresul nu mi-a permis acest lux de a continua, in schimb AM TRAIT aceasta experienta dupa ce am dat bacul, acu ceva ani….:)…. simteam ca toata lumea este noua, ca sunt pe alta lume.. a fost tare straniu, dar foarte frumos.
Mi-am adus aminte de aceasta intamplare cu ajutorul postului tau.. ms

maria

First m-am uitat la Tom si Jerry. Inca ma uit de fapt. Am mancat oua fierte, ceea ce nu mai facusem de mult, credeam ca le urasc. Experimentez… E interesant

Laura

am incercat…da nu mi-a iesit cum trebuie:(((( Adica cu oamenii a fost mai usor…. i-am privit pe toti ca si cand nu i-as cunoaste, am incercat sa fac abstractie de parerea pe care o aveam despre fiecare pana acum, sa elimin toate prejudecatile…a functionat si mi-a placut. Cel mai ok mi s-a parut ca am incercat sa uit de ce nu imi plac anumite persoane, sa le mai dau o sansa cum ar veni :))
Dar cu biroul, masina, casa….nu merge:)) mi se pare ca sunt prea obisnuita cu tot ce e in jurul meu si nu pot vedea nimic ca fiind nou. Pot sa studiez mai atent anumite lucruri/locuri, sa incerc sa le observ detaliile, dar nu le pot vedea ca fiind noi. Cred ca as reusi doar daca as pleca cateva zile, daca as iesi din rutina.
Pe mine ma privesc destul de des…si in functie de dispozitie ma vad altfel de fiecare data.
Asa ca o sa continui treaba asta toata saptamana, sa vedem ce iese 🙂

Domnisoara

18.02.2013

Fac asta des incat asa am ajuns sa cunosc ce minunat este doar sa admiri si sa intelegi ce se intampla in jurul tau. Odata, eram la munca si iesisem putin sa iau o pauza, era f cald. Pe balcon era un ghiveci cu niste flori galbene f.frumoase si acolo isi facea veacul o soparla de un verde SUPERB, cum rar am vazut. Am stat si am urmarit o sa vad ce face. Mereu admiram in jurul meu sau imi luam timpul dar in ziua aia am fost atat de fericita incat simteam ca zbor. Nu sunt nebuna dar atunci am invatat intr-adevar ca a intelege in jurul tau si a observa lucrurile in simplitatea lor este cea mai mare fericire a sufletului. Cand te uiti in trecut iti dai seama ca iti amintesti si te multumesc mai repede lucrurile marunte decat un Monte Carlo sau Mercedes. Binenteles ca atunci cand plang sau rad as prefera sa o fac intr-un Mercedes(cu titlu de exemplu doar) decat pe o bicicleta . In ziua aia numai la soparla aia m-am gandit, ma gandesc la ea cand uit ca am libertatea de a face atat de usor multe lucruri frumoase . Fericirea inseamna linistea sufleteasca . Oricati bani ai avea, am fost si mai saraca si mai avuta, indiferent ce cadouri primesti(asta nu inseamna ca nu tre’ a primi), cand ramai doar tu si cu acea oglinda de care spuneai iti verifici sufletul. Daca el te macina si te doare atunci nu esti fericit . Pentru mine este o bucurie sa ascult batranii cu ceva de povestit, cei ce transmit ceva , parca as fi citit 2-3 carti. Sunt ancorata in realitate si nici nebuna nu sunt dar daca n-as fi invatat sa „visez” in jurul meu,atent, cred ca ar fi fost trist .

Filipineza

Un sfat bun pentru cei care îl urmează. Fac asta de când eram copil, poate și pentru că, dacă aș ști de existența ei, ”ultima săptămână din viața mea” ar fi extrem de stresantă: prea mulți oameni de la care să îți iei adio, prea multe lacrimi, prea multă dramă. Și mai e și panica.
Ca să răspund și la întrebarea ta, m-am străduit mai mult astăzi în demersul ”prima săptămână din viață”. Am descoperit că oamenii pe care credeam că îi cunosc, nu sunt așa cum îmi plăcea mie să cred. Am descoperit că și iarna poate să fie frumoasă. Am descoperit că nu am mai citit de mult blogul tău. Am redescoperit că un zâmbet poate să îți facă ziua mai frumoasă.
Mulțumesc.

albinuta veninoasa

Am facut o mare greseala azi.
Azi am fost nesimtit sau cum vreti voi sa-mi spuneti.
M-am grabit, am uitat, … scuze sunt la tot pasul si este inca o lectie invatata „FA CAND II MOMENTUL, NU AMANA”.
Azi, ajuns la magazin, impreuna cu sotia, pana si-a facut sucul cu sirop de catina, eu am si raspuns la acest articol, dar, DAR, am uitat sa-i spun si ei despre aceasta experienta frumoasa.
Mi-am ridicat ochii din monitor imediat ce am terminat de citit articolul, am tras aer mult in piept sa-mi ajunga si mi-am aruncat un zambet pe fata, dupa care am inceput sa privesc prin toate colturile magazinului. Am revazut multe lucruri placute intr-un minut, da, te-am vazut si pe tine stand la taclale anul trecut, mi-a revenit si bucuria in suflet despre intalnirea fam lui Stefanut, … mi-au trecute multe lucruri frumoase prin fata ochilor inainte sa ies din magazin zambind.
Acum vine partea nasoala, dupa nici doua ore de la plecarea din magazin ma suna sotia si imi zice cu o voce tuguita „hai la magazin, avem control „. Cum eram prin toate canalele de energie plin cu „fengsuiul” ala frumos (vb lui Chinezu), am intrat in magazin aproape un zambet, iar sotia era cam palida la fata. Degeaba controlul a venit cu o verificare prealabila a normelor europene, care urmeaza sa fie puse in aplicare in viitor si in tara noastra, sotia nu si-a revenit numai cand a fazut ca este totul in regula. De ce ? Unele pesrsoane, cunostinte reusesc sa dezvolte unele pb negative de 10 ori mai mult, iar unele persoane chiar daca stiu ca sunt in regula, nu reusesc sa-si stapaneasca emotiile.
Dupa ce a plecat controlul, imediat am primit intrebarea „da cu tine ce era de erai asa calm ? Mai ca nu zambeai, un pic mai aveai si ma enervai la culme cu calmul tau”. No cum sa-i spun io la femeie despre acest lucru frumos care mi s-a intamplat azi ? Normal, nici acum nu stie motivul adevarat. I-am spus ca nu aveau ce pb sa gaseasca inspectorii. Normal ca nu m-a crezut si mi-a raspuns, „da, si stii tu ce ai in magazin”.
Acum ma gandesc sa o las 2-3 zile sa-si revina si sa o trimit sa citeasca acest articol si sa puna in aplicare ceea ce am pus si io.
Era sa uit, aceasta metoda merge si seara dupa ce ai culcat pruncii si tragi 2-3 guri de aer in piept si te gandesti la ziua care a trecut, dupa care zambesti ca maine o iei de la capat.
Fiecare trebuie sa creada ca poate schimba ceva prin simplul mod de a fi.
O seara placuta tuturor.
Cabral, ms pt aceasta zi !

stefi
- 19.02.2013
..la cat „deranj” a facut Stefan in magazin, cred si eu ca v-ati amintit de noi :p Oricum, ne bucuram mult ca am avut ocazia de a ne cunoaste, sunteti deosebiti, in special Campionul vostru. Bafta in tot ce faceti si cand mai avem drum, intram pentru aprovizionare. Mierea de mana si energizantul fac minuni! 😉

Pe aceeași temă

Comentarii