Nici nu-mi dau seama cum am scăpat cu viață…

https://soundcloud.com/per1meter/everything-will-be-okay

Am mai spus-o, am copilărit în Berceni.

Berceni, unde iarna era un spectacol.

Mi-aduc aminte de cazematele uriașe, făcute din zăpadă și întărită peste noapte de apa aruncată pe ele de părinți, ca să țină.

Mi-aduc aminte de bătăile cu bulgări, adevărate ofensive strategice în care erau implicați activ toți piticii de la blocurile 1, 2, 3 și 4.

Mi-aduc aminte de troienele uriașe în care ne aruncam în cap, de munții de zăpadă transformați în derdelușuri și pe care ne cocoțam cu capace de WC în cârcă pentru a aluneca apoi pe ele urlând ”Pâââârtieeeee!”.

Mi-aduc aminte cum mergeam pe jos, târând voios de sanie, până pe valea de la Cocioc (ăsta e lacul ăla din spatele Polivalentei), apoi ne avântam cu săniile la vale chiuind ca la nuntă, sperând că vom reuși să ne oprim până să plonjăm pe gheața lacului.

Aveam pe vremea aia niște căciuli și mănuși croșetate de bunici. Și dacă bunicile nu reușiseră să patenteze de pe vremea aia croșetatul de Gore-Tex, înclin să cred că erau din lână. Și se udau, transformându-se în niște table ce țineau orice, numai de frig, nu.

Mi-aduc aminte de toate iernile alea în care oamenii se dădeau jos din trolee din două în două stații și se puneau pe împins. Mergea 96-le într-un drift continuu, că despre gumele de iarnă nu aflaserăm că se invantaseră.

Mi-aduc aminte cum plecam la școală, spre 111, 110 și apoi 96, la pas, prin niște nămeți de zăpadă cam cât un teanc de vreo 14 iPhone 7 Plus… și reușeam să ajungem. De fiecare dată.

Da, mi-aduc aminte de toate chestiile astea și mă gândesc cum naiba am scăpat cu viață în condițiile alea – complet și negreșit – inumane?!

Că văd că acum se închid școlile la 40cm de zăpadă.

Pe aceeași temă

Comentarii

Lasă un comentariu la acest articol...
  • Catalin Zălog
    publicitate

    Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.

  • ana
    • 25.01.2017

    troleu’ era 76 🙂

    răspunde-i
  • tomytza
    • 15.01.2017

    Ce vremuri. Făceam cazematele pe terenul de handbal la 96, ca cel de fotbal se curata si se juca, se juca fotbal și duminica, iar cazematele erau mari iar ‘soldatii’ se jucau fericiți. Ce vremuri!

    răspunde-i
  • cristi
    • 12.01.2017

    In bucuresti scolile s.au inchis ca sa evite nebunia din trafic. Acum majoritatea parintilor isi duc odraslele la scoala cu masina. La licee la fel. Dai seama ce.ar fi fost. Masini multe + zapada.

    răspunde-i
  • Catalin
    • 12.01.2017

    Un mic amanunt despre cum arata berceniul inainte ca „noi” sa ne fi nascut:
    http://bercenidepoveste.ro/sa-vezi-si-sa-nu-crezi-in-cartierul-berceni-a-existat-o-statiune-de-schi/

    • tomytza
      • 15.01.2017

      Nu știam de acwst link. Felicitări, mi a trezit multe amitiri frumoase.

    răspunde-i
  • sorin sima
    • 11.01.2017

    Salut ! Am fost unul dintre vecinii tai de strada. Eu am locuit cu parintii, in A1 la etajul 4, pana in 82..Sunt un pic mai mare decat tine. Am invatat la 111 si priveam cu admiratie cand te scoteau pe afara mama si bunica ta. Am si eu multe amintiri minunate, din perioada aia. Mergeam foarte des pe Autobuzul. Acolo am prins microbul fotbal.Ulterior ca o ironie a sortii, ne-am mutat tot langa un stadion. Dar asta e alta poveste. Cea a copilariei, ramane pe Fruntas Marinescu Nicolae.Felicitari pt tot ! Mii-ar face mare placere sa depanam amintiri!

    răspunde-i
  • Gheorghe
    • 11.01.2017

    Merci, credeam ca s-a renuntat la cenzura din timpul in care tu-ti faceai partie pe la autobuzul…puteai sa-mi lasi comentariul, nu continea limbaj injurios… Dar deschideti scolile, temperaturile calde ma-nconjor…….sunt doar 61 de cm in bucuresti..lehamite mi-e de tine, cenzuratorule!
    PS. Nu-l publica nici pe acesta, oricum e o mare pierdere de vreme fițuica ta online!

    • Cabral Ibacka
      • 12.01.2017

      Calmează-te, Gheroghe. Sistemul cere aprobarea primului comentariu de la vizitatorii noi, și n-am avut timp. Nici n-am publicat altceva de-atunci, e clar că n-am mai intrat pe blog.
      Cât despre ”fițuica”… era destul de important atunci când ai avut ceva de zis prima oară, este?

    răspunde-i
  • Gheorghe
    • 11.01.2017

    Ba, voi sunteti sanatosi? Deschideti naiba geamurile, ochii si uitati-va afara…sa vad cum ajungeti voi la serviciu si cum va trimiteți copiii la scoală intr-un oras cu circa 3 milioane de locuitori paralizat de troiene. In iarna 1995-1996 am fost la scoală in cizme de cauciuc, dar nu trecea zăpada peste ele…in dimineata asta e pana la genunchi si tot ninge…iar voi faceti pe vitejii cu remarci belicoase si puerile
    .

    • Cabral Ibacka
      • 12.01.2017

      Bă? Bă, Gheorghe, uită-te când e publicat articolul. Te-ai trezit și tu, trei zile după, când s-au schimbat condițiile, să comentezi.
      Mergi la scara ta de bloc, bădărane.

    răspunde-i
  • răspunde-i
  • Mihai
    • 10.01.2017

    cea mai tare partie din Tineretului era aia care pornea de sus de langa Orasel si se termina pe Cocioc….nebunie nene…am si cazut intr-o copca cu tot cu sanie,noroc cu 2 pescari care m-au scos din apa….am ajuns acasa ca Olaf din Frozen…..aaaa si mai era aia de pe dealul de la intrarea in parc via Sincai care de multe ori ne scotea cu saniile in bulevard……

    răspunde-i
  • Iulia
    • 10.01.2017

    Bravo acelor parinti care isi duc sau isi lasa copii la derdelusi. De prin ’80, in fiecare iarna cam fiecare bloc aveau cazemate din zapada si fortarete din brazii aruncati dupa sarbatori. Ce vremuri … iubeam iarna!

    răspunde-i
  • Loading...