Ah, ce mi-ar fi plăcut să fie așa. Să fi reușit să structurăm școala din România astfel încât fim mai buni decât suedezii. Sau măcar ca ei…
Din păcate n-am reușit. Iar pandemia asta ne afectează și mai tare: În România, unul din trei elevi nu a avut acces la resursele educaționale/școală în timpul situației de urgență și alertă.
Sec. Rece. Trist. Așa stăm acum.
Sigur, am văzut că se mișcă și autoritățile, au demarat un program din ăsta mamut de dotare a școlilor. Dar durează.
Și e cu atât mai bine cu cât se implică și mediul privat.
Vodafone intervine în poveste și pornește în perioada asta un program tare mișto, Împreună nu lăsăm niciun elev în urmă.
Ce înseamnă asta?
După ce Școala din valiză a dotat profesorii cu laptopuri și elevii cu tablete, programul ăsta vine să extindă și mai mult sprijinul.
Mai mult, s-au pus bazele unei biblioteci digitale, a unui set de programe de îndrumare și, în plus, s-au structurat niște cursuri speciale (cum le-ar zice francezul… masterclasses).
Orice om viu are ocazia să doneze doi, cinci sau zece euro pentru programul ăsta. Iar Fundația Vodafone va dubla donația respectivă.
Cumva… putem face treaba asta împreună.
Doar să vrem. 🙂
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.