Sunt la Zvon. Am venit sa mananc. O salata de pui, mare si cu sos.
Sunt cam singur… o sa-mi permit sa va invit sa stati cu mine in timp ce mestec lenes la adunatura asta de bucati de carne si zarzavaturi.
In fata mea e un nene, are vreo 35 de ani. Costum negru, camasa alba, cravata neagra. E plictisit. Rau. Pot spune asta cu siguranta pentru ca pana acum si-a adunat din nas cel putin 230 de bile. Nu, nu sunt „bilute”, cred ca daca ar fi muzica data mai incet as putea auzi cum se prabusesc in scrumiera pe care o are in fata.
Ciudat este ca, dupa ce raneste cu sarg cate 10 minute adanc in nas, le roteste tacticos intre degete si le examineaza extrem de atent si de curios. Cred ca e un fel de arta dar sunt eu un incult si nu-mi dau seama.
In stanga mea, la una din mesele joase e un cuplu. El, in pull-over (stiu, pulover) maro cu patratele grej sta tolanit pe canapea, ea se odihneste pe mana lui. E ceva ciudat la ei doi, se ignora complet, ea vorbeste la telefon de cand au ajuns, el se uita la tv. Se ignora complet cu atata relaxare incat imi pun intrebarea daca se cunosc…
Tot in stanga, langa masa cuplului ce se persifleaza de zor, la alta masa sunt 3 fete. Stiti tipul, oricat de incarcat este… nu e destul!
Avem de toate: cercei maaari si rotunzi, mana stanga plina de bratari pana la cot, tricou cu decoteu adanc, evident roz, cu un imprimeu cu… pantera roz, la gat 17 lanturi (de aur sau doar aurii), parul bine lins si aranjat in asa fel incat suvitele de un blond puternic sa se iveasca printre cele mai brunetele, telefoanele aruncate dezinvolt pe masa, o atitudine de superioritate asumata…
Sug din paie si rumega ceva in gol, aruncand din cand in cand cate o vorba, din cate-mi dau seama si ele sunt plictisite.
In dreapta se intampla activitati… 3 neni de vreo 30 de ani infuleca. Dar cand spun infuleca… frate, arunca in gat niste bucati dintr-o mancare pe care nu o zaresc de aici, ceva cu sos, de sunt sigur ca la fiecare imbucatura se vor sufoca si vor muri!
Dar nu se sufoca si nici nu mor, in schimb vorbesc si gesticuleaza agitat. Cand deschid gura sa vorbeasca, superbe fantani de sos le ies din gura si se dezintegreaza undeva deasupra mesei.
Din cand in cand iau o gura de bere si printr-o gargara succinta banuiesc ca-si curata gura de resturi… bucale.
Prima data cand m-am uitat la ei am crezut ca se cearta pe o tema anume, acum imi dau seama ca se uita in plasmele de pe pereti si comenteaza faza cu faza ce vad…
Langa masa mea sunt doua fete. Dragute. Zumzaie cate un ice-tea prin paie si vorbesc linistite. E un aparte dragut.
In rest, eu si ospatarii. Care sunt simpatici, de fiecare data cand ridic ochii din farfurie/display si ni se incruciseaza privirile ma intreaba din sprancene daca-mi place salata. Le zic, tot prin gesturi, ca e buna. Si chiar e.
Acum ma gandesc cam cum arat eu vazut din afara… Un negru care cu stanga butoneaza la un laptop alb si cu dreapta baga sub nas salata, scrutand din cand in cand celelalte mese si aplecand din nou privirea in monitor, mustacind.
Pe deasupra isi mai si scapa, la fiecare doua imbucaturi, cate o schija de salata sau o farama de pui pe tastatura pe care o curata cu cate o bucata de servetel bombanind de zor.
Gata, am terminat salata, imi iau bucatica asta de rosie care s-a intins peste tasta „enter” cu un colt de servetel si ma duc acasa.
Merci de companie. Ne mai vedem. O seara buna!
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.