Pe masura ce ne lafaim in libertate devenim din ce in ce mai pretentiosi cu libertatea noastra, neglijand-o flagrant pe a altora.
Un tip mai destept decat mine (daca-mi aminteam numele lui ma dadeam si eu mai destept putin) zicea la un moment dat ca libertatea unui individ se termina acolo unde incepe libertatea altuia…
Am cam uitat genul asta de gandire, nu ne interseaza de cel de langa noi, ne intereseaza doar de propriul nostru dos.
Vrea vecinul de la 3 sa doarma? Apai ce ma intereseaza pe mine, eu am chef sa ascult niscaiva Benassi Bros la noile mele difuzoare!
Vrea si nenea asta cu Seat-ul alb (care-i treaba cu fixatia cu masinile albe din ultimul timp?!) sa iasa din parcare?
E-te-te ce chestie, cand oi termina cu indesatul cumparaturilor in pungi poate ma gandesc sa-i iau masina mea din fata ca sa poata pleca.
Exemple sunt multe, toti s-au obisnuit sa calce in picioare drepturile altora, a devenit o obisnuinta…
Ne miram de ce toti Sandokanii invart ciomege deasupra capului in mijlocul intersectiei, de ce vecinul de la 4 il alearga cu toporul pe vecinul de la 2, de ce doamna cu coc o taraie afara din magazin pe duduia cu pantaloni rosii (zic si eu…).
Hai sa nu ne mai miram si sa ne uitam la ce facem zi de zi.
Si vom observa, cu siguranta, ca exista cel putin un moment din zi cand calcam in picioare, mai evident sau mai putin evident, drepturile altuia.
Ca o facem voit sau din neglijenta, ca e premeditat sau spontan, iar nu mai are nici o relevanta… conteaza ca ne intindem libertatea mai mult decat ni se cuvine.
Si cred ca putem observa aceeasi tedinta si in blogocearta romaneasca.
Ce-i de facut?
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.