Încerc să-mi dau seama cum ne-au făcut ăștia să ne pese de alții mai mult decât ne pasă de noi

Pentru că o parte bună dintre activitățile mele se întâmplă online, sunt destul de bine legat de ce citesc, apreciază și distribuie ai noștri.

Și am observat un model… ai lor sunt aproape întotdeauna mai importanți decât ai noștri.

Atunci când se întâmplă ceva rău pe undeva prin lume… sărim și ne manifestăm solidaritatea. Că postăm o poză, că ne schimbăm imaginea de profil, scriem un text de-ale noastre sau preluăm unul de-ale altuia, arborăm steagul țării respective… cumva ne manifestăm interesul și solidaritatea.

E rău?

Nicicum, e bine să fii om și să le arăți și celorlalți că îți pasă.

Empatia este singura viroză pozitivă. Se împrăștie doar din om în om… și fără oameni dispare și ea.

Totuși, nu-mi dau seama cum de empatia asta funcționează atât de strâmb și prost atunci când se întâmplă ceva rău la noi.

Iau ultimul exemplu, cel cu echipajul SMURD prăbușit în Moldova.

Gabi Sandu și Mihaela Dumea de la SMURD (Spitalul Sfântul Spiridon din Iași), pilotul Doru Gavril și copilotul Voicu Socaie.

Nu le-am văzut numele scris decât în articolele cu SENZAȚIONAL și TRAGEDIE, împănate cu update după update.

Dar n-am văzut în Social Media fundaluri negre cu SMURD scris cu alb sau cu roșu.

Am văzut postările medicilor și colegilor voluntari din grupurile SABIF, am văzut mesajele medicilor care-mi sunt prieteni.

Dar cam atât.

Și vă rog să nu mă înțelegeți greșit, nu e niciun reproș în ce spun eu aici.

Fiecare este liber să empatizeze cu cea simte, nu cu ce zic eu sau altcineva.

Aici nu e vorba de o obligație, pentru că nu mă poți certa că simt mai mult pentru X decât pentru Y, ar fi o imbecilitate să reproșezi așa ceva.

Eu întreb cu totul și cu totul altceva: care este mecanismul care face să ne tremure sufletul în noi în cazul unui atentat terorist din altă țară… în timp ce nu este vizibilă aproape deloc empatia pentru patru oameni care și-au ales ca meserie să salveze români au murit tragic în timpul unei misiuni?

Încercă să-mi dau seama cum ne-au făcut ăștia să ne pese de alții mai mult decât ne pasă de noi.

Spun ”ăștia” în speranța că nu ne-am făcut singuri așa…

Mai am exemple. Dar nu le înșir aici, nu vreau să conving pe nimeni.

Dacă vrei să te apleci puțin asupra subiectului ăstuia s-ar putea să spui că am dreptate…

Și-am putea discuta pe tema asta, poate ne dăm seama de ce reacționăm la problemele altora dar nu și la dramele noastre.

Catalin Zălog

publicitate

Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.

Eugen

06.06.2016

Stii ce mi se pare mai grav, Cabral? Ca Romania, o tara unde sistemul sanitar e.. cum stim cu totii ca e, trimite personal si echipament in alt stat, pentru a efectua servicii medicale acolo. Oamenii aia au murit intr-o alta tara, in timp ce mergeau sa ridice un cetaten strain.

M-am certat pe fb cu tot felul de crestini care spuneau ca “da ma, dar Romania si R. Moldova au semnat acord cum ca in caz de nevoie, isi sar una alteia in ajutor”. Ma bufnea rasul. Dar si plansul in acelasi timp, pentru ca lor li se parea normal “atata timp cat exista acordul” ca patru cetateni romani au murit in alta tara, in timpul unui zbor spre un cetatean strain 🙁

Georgiana

Nici eu nu am aflat pana in acest moment… acum urmeaza sa ma interesez despre ce ai scris 🙁
Cred ca poate fi vorba de felul in care este prezentat un eveniment nefericit – oamenilor le este mai usor sa empatizeze daca stiu detalii despre persoanele afectate, povesti etc. Daca afli sec o cifra- in x loc au murit x oameni- cred ca emotional vorbind nu ne mai lasam afectati atat de tare- un fel de auto-protectie.

andreeaw

05.06.2016

Eu una habar n-am avut de așa ceva până acum, când am citit articolul tău. Am să investighez să aflu ce și cum s-a întâmplat. Am fost ancorată în bookfest și metalhead meeting, televizor n-am. Păcat că murim aiurea.

Catalin

04.06.2016

Cand la nivel subconstient majoritatea romanilor se considera inferiori celor din vest se intampla lucruri de tipul celor descrise de tine. E boala grea si nu trece decat cu educatie si timp. Este o trasatura caracteristica popoarelor colonizate sau infrante.

Mary

Sincer, nu cred ca multi empatizeaza cu altceva decat propriile drame. Ah, si cu efectul de turma. Cred ca, cazul prabusirii echipajului SMURD, nu s-a mediatizat prea mult. Ai vazut ca in cazul atacurilor teroriste sau colectiv erau stiri non-stop si update-uri. La romani creste importanta unui eveniment atunci cand ii rasuna in urechi continuu. Daca nu se intampla asta, ei bine, nu mai e asa important..

anca

cred ca e vorba de reactia televiziunilor de stiri,care ne fac sa ne fie lehamite de stire,si e astfel prezentata incat intotdeauna ne gandim,precis e o conspiratie,o frauda sau un act de coruptie pe undeva,deci de ce as empatiza,altfelempatizezi mai repede cu cei morti de un factor extern tarii lor decat cu cei care si-o fac cu mana lor si alor lor.zic.

Letitia

Daca-mi este permisa o parere personala , as spune ca romanul este genetic construit sa incerce sa dea bine , suntem oamenii aparentelor , ne pasa mult prea mult de parerea lumii despre noi si neglijam persoanele dragi si parerea celor dragi despre noi . Despre ai nostrii spunem “sa se descurce! ” , ” pe mine cine m-a ajutat ?” etc , fata de altii insa din dorinta de a fi priviti bine , de a fi pusi intr-o lumina buna , suntem in stare de multe fapte de-a dreptul eroice . Mie insa imi este clar un singur lucru . Cei care nu te plac , nu te iubesc , nu te apreciaza si nu te respecta , nu-si vor schimba niciodata parerea despre tine , indiferent ce a-i face tu ! In afara de acest aspect , mai intervine si coruptia din tara care ne tine departe de gesturi altruiste fata de ai nostrii .

Madalina

Of Cabral, cat de mult adevar regasesc in ceea ce ai scris tu mai sus! Si cat de trist mi se pare. Da’ chiar, oare de ce?

Încerc să-mi dau seama cum ne-au făcut ăștia să ne pese de alții mai mult decât ne pasă de noi

Pe aceeași temă

Comentarii