Intro: o conduc pana la usa. Ea se strecoara inauntru si-mi tranteste usa in nas. Asta e, astept.
Cald ca la balamuc, in niste boxe de deasupra capului meu urla la mine o voce pe ritm de popcorn. Fac o introspectie rapida si-mi dau seama cat de nefericit sunt.
Ma uit in stanga… un barbat destul de solid sta abandonat, rezeama un perete. In mana stanga are o poseta roz, in dreapta tine niste umerase. In spatele lui un altul il ajuta sa rezeme acelasi perete. Cel de-al doilea barbat are in mana 3 pungi mari plus poseta, parca suntem toti 3 scosi dintr-o revista de gay.
Ma intorc in dreapta… gagiul asta n-a mai rezistat si s-a lasat pe vine, cu spatele lipit de alt perete, naduseste din greu si privirea-i urla a frustrare si disperare.
La un moment dat ni s-au intalnit privirile. Am citit pura disperare, si sunt sigur ca si el in ochii mei a vazut la fel. Ne-am menajat, cat se mai putea, stima de sine si ne-am intors privirile.
E clar… data viitoare trebuie sa fac orice numai sa nu mai ajung pe culoarul supliciilor!
In adolescenta aveam imaginea perfecta a umilintei si docilitatii barbatesti in coada de la recrutarea in armata. Cel putin la partea cu examenul fizic, cand trebuia sa fi la nudu’ gol, cu mainile in fata viezurelui mut, stand cuminte la coada cu alti baieti cu viezurii la aer… atunci era cel mai clar ca noi barbatii suntem niste biete oi docile, atunci cand situatia nu ne permite altfel.
Acum, la maturitate (nu ma fortati sa spun batranete, va rog), docilitatea barbatului a ramas aceeasi… doar ca se manifesta altfel. Stati ca va explic…
Stiu ca v-ati uitat la poza de mai sus si nu intelegeti ce mama naibii vrea sa spuna… ei bine, in postul asta vorbim despre pozitia mizera rezervata barbatului care merge la shopping cu iubita!
Aia este imaginea la care el, ulmul familiei, sta si priveste tamp, in timp ce femeia la viata la el imbraca si dezbraca diverse textile.
Umanilor, trebuie neaparat sa va uitati la fetele barbatilor care asteapta la cabinele de proba ale femeilor! Oamenii sunt total distrusi! Aproape toti au in mana poseta consoartei! Aproape toti sunt intr-un inconfort total, exasperati de asteptare, privind ori usa dupa care se admira iubita sau sotia in oglinda… ori in gol!
Fata barbatului care asteapta in timp ce iubita probeaza hainele… este cea mai clara dovada ca noi, barbatii, suferim de X ori mai mult decat femeile. Nu ma luati cu cat suferiti voi la nastere, nu tine! De nascut nasteti de 2 sau 3 ori maxim, noi stam pe culoarul ala cu multe usi inchise de cateva ori pe an (sau pe luna, pentru cei cu adevarat nenorociti!)!
Mai umilitor de-atat? Sa patesti ca mine… se crapa putin usa, iese o mana cu o bustiera corai si se aude vocea opresoarei: Asta e mica, ia-mi una 40! Pup!
Intind sovaitor mana, prind bustiera intre degetul aratator si cel mijlociu, fac stanga-imprejur si plec blestemand in gand momentul in care nu am avut inspiratia sa-i spun ca am fost rapit de extraterestrii si ca nu pot s-o insotesc la shopping! Si uite-ma pe mine, negru si mare, mergand la raftul din zona lenjeriei intime pentru femei si apucand gratios bustierele, incercand sa vad care e 40. In timpul asta pe langa mine treceau fete, unele privind total contrariate spectacolul. M-am facut cat am stiut eu de mic, am bagat capul de tot intre bustierele corai, am gasit-o pe cea potrivita si m-am intors, simtindu-ma mai lipsit de demnitate decat in toate momentele vietii mele, pe culoarul supliciilor…
Fetelor, va rog… ganditi-va si la noi, nu ne mai plantati posetele voastre in brate, nu ne mai abandonati in fata usilor inchise, nu ne mai chinuiti pe culoarul supliciilor! Plus ca este totalmente si iremediabil degradant sa ne puneti sa va cautam bluzitele din danteluta si bustierele corai prin magazin!
Nu, pe bune acum, chiar e groaznic! Ce mama naibii!
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.