Hau-bau pe ghiorlau! este expresia care in grupul nostru de prieten semnifica badarania absoluta.
Hau bau pe ghiorlau! este starea de spirit a spargatorilor de seminte de la picioarele statuilor din Cismigiu, a celor care-si arunca Aseis-ul pe locul rezervat celor cu handicap, a celor care flegmeaza pe geamul autobuzelor femeile pe langa care trec pe strada.
Era o dupa amiaza perfecta, la Vama Veche. Grupul de prieteni despre care vorbim se relaxeaza, mucegaind lenesi intr-un colt de lume unde parca vremea isi tinea respiratia. In surdina curgeau lent niste acorduri de Cafe del Mar, prietenii de care vorbim erau rascraciti pe sezlonguri, pe prosoape sau direct pe nisip, contempland marea. Deasupra lor veghea umbrarul ce se impotrivea soarelui si le asigura un confort termic perfect.
Din cand in cand se mai auzea cate o cheita care desfacea o alta cutie de bere, sau se auzea curgerea racoritoare a limonadei din carafa in pahar.
Vantul nu batea deloc, parca si pescarusii se bucurau de pacea care se pogorase in inima tuturor celor de fata.
Totul era feng-shui, totul era zen, totul era perfect, fiecare in partea avea un zambet linistit pe fata.
Range-Rover-ul model 2004 navali pe petecul ala de lume in cateva secunde, motorul urla cand masina tocmai depasise movila care izola coltul feng-shui de lumea dezlantuita. Dupa escaladarea movilei claxonul bitonal al Range-Rover-ului sfasie linistea urechilor celor de fata cu un racnet preluuuung si dorit a fi vesel. Fu doar pur si simplu badaranesc.
Usa se deschise dintr-o miscare si el sari direct pe nisip. Toata lumea observa ciocatele maro cu ciocuri metalice si jeansii inghesuiti in ele. Usa de la masina se inchise pentru a descoperi restul trupului acoperit in partea de sus cu un maieu mov, si capul pe care statea mandra o palarie de caiboi (ma rog, cowboy).
Si el zise:
– Hau-bau pe ghiorlau, la fratii si surorile mele!
Toti cei de fata inca executau clip-clip din pleoape, sperand ca aratarea va disparea. Nimeni nu reusi sa raspunda…
– Aha, te stiu, tu esti din Bucuresti, sa-ti dau cartea s-o citesti! E cineva din Urlati? Urlaaaaati!
Cu toate ca omul despre care vorbim nu e un prost, si nici un badaran genuine, ba chiar din contra, in intrarea lui s-a materializat intreg arsenalul de actiuni pe care unul care si-a gasit pacea le uraste sincer: jeep-ul, vorbitul tare, glumele nesolicitate (si nesarate, daca-mi dati voie) si… palaria de caiboi.
Si de-atunci Hau-bau pe ghiorlau! a ramas simbolul lucrurilor pe care le pomeneam in debutul postului.
Deci… daca ma mai auziti folosind expresia asta… sa stiti despre ce vorba. 😉
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.