Era seară. Plecăm la drum. Unul dintre companioni îmi spune să fiu atent, să nu cumva să adorm la volan.
Dar că să nu-mi fac griji, el nu adoarme niciodată în mașină, că baza noastră stă în el.
Îi spun să stea liniștit.
El spune că nu are încredere decât în el. Că poate sunt eu bun, dar el nu poate fi convins să aibă încredere în nimeni.
Eu îi spun că am bunul simț ca atunci când simt că…
Doar el are metoda să rămână treaz, orice-ar fi!
Eu dau să-i…
El în mașină n-a adormit niciodată. Baza e în el. Siguranța e în el. Salvarea e în el.
N-am trecut de zona aia cu Dragonul Roșu (roz, mov, sau ce culoare are) că sforăia cu fața lipită de geam.
M-a luat așa, cu niște nervi din ăia răi, căutam febril o variantă să mă răzbun. Dar am continuat să merg, că na…
Opresc în benzinărie, trag la pompă. La pompa de lângă… un camion.
Și-mi aduc aminte de o boacănă făcută în urmă cu ceva ani…
Trag mașina bot în bot cu camionul. Mă dau încet jos din mașină, mă duc și aranjez cu camionagiul povestea, mă întorc la volan.
Le povestesc și celorlalți din mașină ce facem. Toți lățesc niște zâmbete groaznic de sadice pe față…
Apoi dau câțiva metri în spate, turez puțin mașina și în timp ce eu plec tare în față, aproape să intru în camion, camionagiul pornește faza lungă și claxonează luuuung, în timp ce eu frânez violent și toți cei din mașină urlăm a unison, din toți rărunchii Ne prăăpăăădiiiim!…
Am zis că ăsta din dreapta moare. A căscat ochii cât fundul de la sifon, a făcut apoi un fel de Chiț! ca de șoarece, a clănțănit de două ori din dinți și-apoi a alunecat încet în scaun. La câteva zeci de secunde am auzit cum a eliberat cea mai lungă bășină din istorie.
Nu am putut să plecăm de-acolo pentru încă vreo 30 de minute, se stricase la stomac instant.
Între timp m-a iertat. Dar mi-a zis că mă pândește, să-mi bage și el frica-n oase…
Tu ți-ai băgat prietenii în sperieți vreodată? Cum? 🙂
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.