[PLAY]. Și citește, de ai stare…
E șase dimineața. Șase și cinci. M-am ridicat din pat și mi-am făcut un ceai. Sunt cobză.
Am terminat aseară devreme evenimentul, am prezentat Gala Biz. A ieșit bine. Am băut ceva cocktailuri cu whiskey cu miere. Vreo trei. M-a dus Marta acasă, am căzut lat de la răceală și coctailuri.
Stau în bucătărie și văd cum se ridică lumina. Orașul nu se trezește. E umed și rece, aburit puțin de ceață. E cam friguț, nu? Mă rog, e normal, doar e toamnă.
Beau un ceai de sunătoare și mă gândesc la ce-am vorbit aseară pe Whatsapp cu Bogdan.
Bogdan, prietenul meu, plecat în Franța de ceva timp. Băiat foarte mișto, inimos tare și muncitor.
Îmi scria aseară că nu știe a-și găsi fericirea. Că nu poate, cumva, să fie fiericit.
I-am zis că cere prea mult.
Că fericirea e de secundă.
O iei… o consumi… se duce.
Nu durează.
Mai stau puțin și merg la mama să arestez niște brânză, are din aia de oaie, sărată, de leșini. Și niște caș.
Și poate scot gravida la un mic-dejun în oraș.
Mi-e dor de vară. Mi-e dor de mare. Cred că de-aia-s puțin turtit. Mă rog, și de răceală.
Vreau să merg la Burning Man la anul. Să vedem…
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.