De multe ori treaba bună stă în felul în care pui problema…

Dă-i un [play] și citește…

Costă mult să spui ”Cred că nu m-am făcut eu înțeles…” în loc de ”N-ai înțeles nimic!”…?

O fi un deranj mare să spui ”Cred că ai putea face mai bine…” decât să spui ”Faci prost!”…?

E un efort prea mare să spui ”Sunt șanse să nu ai dreptate…” în loc să urli ”Spui prostii!”…?

Da, de multe ori costă mult, e un deranj prea mare, e un efort prea mare să ne alegem cuvintele mai bine.

Așa că ajungem la conflict.

Inutil.

De multe ori nici nu cred că e vorba de faptul că suntem nervoși sau că suntem grăbiți… cred că pur-și-simplu nu mai avem chef să fim amabili unii cu ceilalți.

Ce uităm, însă, este că tot rahatul pe care-l aruncăm în lume se întoarce către noi.

Întotdeauna.

Pe aceeași temă

Comentarii

Lasă un comentariu la acest articol...
  • Catalin Zălog
    publicitate

    Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.

  • Robert Gruia
    • 02.10.2015

    Un om trecut prin viata (imi scapa numele lui) a spus „Your attitude, not your aptitude, will determine your altitude !”

    răspunde-i
  • Simona
    • 01.10.2015

    Mai simplu spus: vorba dulce mult aduce. Doar ca uitam uneori (mai ales cu oamenii cei mai apropiati), sa punem si putin zahar in cuvinte (cica nu e sanatos zaharul sau ceva), asa ca am ajuns ca pelinul.
    Si mai sunt situatiile in care cineva e politicos cu tine si vorbeste frumos, si ajungi sa te intrebi – oare ce vrea de la mine, ce asteptari ascunse are? In halul asta am ajuns, sa ne tripam pentru un „multumesc” sau „buna ziua”.

    răspunde-i
  • optimistul
    • 01.10.2015

    Si ajungi la finalul conflictului intrebandu-te de la ce a plecat. Tu ai fost de vina, ba nu, tu ai fost ! Imprtant ca un cineva sa faca pasul catre impacare cat mai repede posibil . Da, bun subiectul 🙂

    răspunde-i
  • Ioan Săbăduş
    • 30.09.2015

    Dupa terminarea „filmului”, observam de multe ori:
    -oare de la ce a pornit cearta, discutia aprinsa ?
    -oare s-a meritat ?
    Mai exista cate un capos in discutiile astea contradictorii care se si supara si nu face diferenta intre subiect si om …
    Mai exista cate un capos in relatiile de familie, care nu face primul pas pt a remedia … si uite asa trece timpul pe langa noi
    Fain si articolul asta.
    Stii ca te urmaresc din umbra, dar la asta o fost musai sa-ti spun ca-i fain !
    Sanatate !

    răspunde-i
  • Cosmin
    • 30.09.2015

    Teoretic suna foarte bine, doar ca, de obicei, practica ne omoara… Mai nou aud frecvent „Toata lumea are dreptul la o opinie!” si in baza acestui principiu toti neavenitii au pareri despre orice, de la fisiunea nucleara pana la impactul global al restrangerii arealului gorilei de munte! Adica vorbim ca sa nu fie liniste, ca nu cumva sa fim luati de prosti daca tacem! Evident ca abordarea zen de care pomenesti este amutita in fasa deoarece oamenii de tipul asta sunt ironici (La caterinca, coae!) si nu au cum sa conceapa ca un argument calm si bazat pe cunostinte/experiente reale le poate bate aberatiile. Si atunci zen-ul dispare si ajungi la „lopeti”… Nu am intalnit pana acum nici un om de tipul descris care sa accepte opinia celuilalt daca este exprimata calm si elegant, cu argumente solide. E adevarat, si daca urli risti sa fii privit ca „agresor” de asistenta si uite cum ne inraim unii pe altii!

    răspunde-i
  • Cronos
    • 30.09.2015

    Cu tot respectul, imi permit sa am o parere usor opusa mesajului tau, cu tot izul sau Zen.

    • Cabral Ibacka
      • 30.09.2015

      Da, fix asta este ideea articolului.
      ”Îmi permit să am o idee ușor opusă” comparat cu ”Bați câmpii!” face diferența dintre dezbatere și… lopeți peste față! 🙂

    răspunde-i
  • Laura C.
    • 30.09.2015

    E adevarat, e mai comod si mai natural, din pacate.

    răspunde-i
  • Loading...