Soarta este de multe ori incorecta si nemiloasa. Nu tine cont de oameni, de actiunile lor, de cat de buni sau rai sunt. Sau, daca tine, e un calcul ale carui reguli nu sunt cunoscute de noi, oamenii.
Dar sunt oameni a caror soarta depinde de ei si nu de providenta, macar pana la un punct anume. Si vorbind despre situatiile la limita, oamenii respectivi se salveaza sau nu in functie de actiunile lor.
Si sa nu credeti ca sunt batran si fixist (cu toate ca am sigur cel putin una dintre cele doua calitati) dar o sa ma intorc putin la filmuletul pus in postul ATV-urile si drumurile publice.
Hai sa revedem filmul dar sa nu ne mai focusam atentia asupra celor doua ATV-uri ci asupra baiatului pe langa care trec cele doua ATV-uri, cel din dreapta – imbracat in jeansi deschisi la culoare si un flanel bleu – de sta cu mainile in buzunare.
Hai sa reconstituim putin faza… deci baiatul nostru (hai sa-i spunem Nelu, sa aiba si el un nume) sta si el pe strada (pe carosabil, zic) cand vede ca spre el se indreapta un ATV in viteza, cu toate rotile blocate. Nelu urmareste cu interes ATV-ul apropiindu-se, dar fara sa schiteze niciun gest. ATV-ul ajunge la un metru de el, iar el – prin ochelarii de soare Police – priveste impasibil scena. Intr-un final ATV-ul trece la o distanta de 30 de centrimetri de el si reuseste sa se opreasca dupa ce incaleca bordura cu o roata.
Buuuun. Un om normal ar fi tras concluzia ca se afla intr-un loc periculos si ca tocmai fusese pe cale sa-si piarda – cel putin – un picior.
Nelu, in schimb… intoarce capul si urmareste cu larg interes urmatorul ATV. Care se indreapta in aceeasi directie ca si primul, tot cu rotile blocate, dar… cu o viteza mai mare.
Ce face Nelu? Priveste scena, ca doar are bilete in primul rand! Si ATV-ul se apropie scartaind pe rotile blocate, Nelu priveste uimit cu picioarele relaxate. Si cand ATV-ul trece exact pe unde ii stateau lui picioarele cu jumatate de secunda inainte el pivoteaza in extremis pentru a-si salva trupul relaxat.
1. Daca ATV-ul il lua in plin, Nelu ar fi tipat ca din gura de sarpe ca nenorocitii cu ATV-ul, nenorocitii, sunt vinovati (cred ca-i erau prieteni baietii de pe ATV, asa mi se pare din imagini – deci nu Nelu ar fi tipat ci familia lui, probabil).
2. Legal vorbind, vinovat pentru producerea accidentului ar fi fost Nelu, caci n-avea ce sa caute pe carosabil. Practic insa… greu de dovedit si de dat o rezolutie, caci si ATV-istii erau complet pe toate partile.
Unde vreau sa ajung… si nu ma refer aici doar la Nelu al nostru: oare de ce nu-si pretuiesc oamenii vietile? De ce nu evalueaza riscurile si nu se protejeaza? De ce nu privesc si in stanga si-n dreapta atunci cand traverseaza, chiar daca o fac pe „verde”? De ce pleaca de la premisa ca daca masinile-s oprite la stop ei pot coborî din masina fara sa se uite (si fara sa ia in calcul ca mai sunt si scuteristi sau biciclisti in trafic)?
Nu ma intelegeti gresit, acum eu nu ma refer la implicatiile legale… eu ma refer exclusiv la integritatea corporala. Caci decedat sau fracturat dar nevinovat… nu cred ca bucura pe nimeni.
P.S. Si pentru ca am primit mai multe intrebari identice legate de ATV-urile din film… nu, nu e normal ca rotile sa se blocheze in halul ala.
Se explica prin profilul anvelopelor, care sunt de pamant si au o suprafata de contact cu adancituri foarte mari (asta pentru a impiedica in off-road incarcarea gumelor cu pamant si pentru a-i asigura utilajului tractiunea necesara).
In acelasi timp cred ca sunt niste cauciucuri „de munca”, adica in afara de profilul tip „tractor” sunt facute si dintr-un cauciuc foarte dur, astfel incat sa se uzeze cat mai putin. Iar cauciucul asta foarte dur are proprietatea deloc dorita de a avea aderenta pe asfalt… „nula spre zero”.
Deci… de-aia au alunecat amandoua ATV-urile in halul ala, din motivele astea dar si dintr-un al treilea, cel mai puternic: viteza retarda in conditiile date.
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.