Au trecut destui ani de la criză, dar ne putem aduce lesne aminte cum și-au pierdut unii casele, mașinile, totul.
Sigur, acum este ușor să judecăm greșelile făcute în urmă, dar la momentul respectiv realitatea părea cu totul alta decât acum.
La momentul acela auzeam vorbindu-se de milioane de euro de parcă vorbeau de purici, nu de… euro.
La momentul acela vedeam mașini de sute de mii de euro conduse de oameni de care-mi aduceam aminte clar că aveau cu doar zile înainte… Dacia Nova.
La momentul acela totul părea posibil.
Și oamenii erau gata să facă totul… pentru ca acest posibil să fie al lor.
Dar pentru a face totul… era nevoie de bani. Cei mai mulți s-au înfipt în economiile de viață, alții chiar și-au vândut casele pentru a face bani de investiții.
Și-au vândut apartamentele părinților pentru a cumpăra nu-știu-câte mii de metri de teren pe toate tarlalele din jurul orașului.
Ba că se face o altă centură, ba că se face nu-știu-ce centru comercial uriaș, ba că se construiește o nouă autostradă… fiecare zvon dezvolta o isterie în jurul lui, oamenii vindeau tot pentru a face rost de bani și-apoi pentru a face investiții.
Și-așa au crescut prețurile, așa s-au făcut averi de milioane de euro, așa vedeam pe străzi mașini pe care englezii, francezii sau americanii nu le văd decât la saloane auto sau prin filme.
Aveam în Berceni două Ferrari. Două! Cumpărate de noi, una din România, cealaltă din Germania (și adusă pe roți, evident).
Opulența asta afișată peste tot îi încuraja pe oameni să investească și mai mult, având speranța unui câștig și mai mare.
Și-au investit mai mult.
Și mai mult.
Și a venit criza.
Și nu mai avem nici un Ferrari prin Berceni. Nici măcar o roată. N-au rămas decât pozele. Majoritatea celor care au investit atunci s-au trezit surprinși de criză cu mare parte dintre bani băgați în fel-de-fel de pășuni. Apoi i-au prins din urmă datoriile și au început să vândă din mașinile scumpe și casele inutil de mari.
Apoi au vândut pe prețuri de nimic și pământurile pe care le văzuseră ca investiții.
Și am tot repetat cuvântul acesta, ”investiții”. De fapt, n-a fost vorba de nicio investiție.
A fost speculă bazată pe zvonistică, povești și bârfe.
Și treaba asta cu informarea înainte de a-ți investi banii este valabilă în orice domeniu.
Scriu asta pentru că am ales să fac parte dintr-o campanie de conștientizare a faptului că orice investiție faci… trebuie s-o faci după ce te informezi. Altfel nu se numește investiție, e lăutărie.
Toată treaba asta se numește #iAMtradingNOTgambling și e pusă la cale de băieții veseli de la Admiral Markets.
Dă-i un click aici, să vezi despre ce-i vorba…
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.