Pe lumea asta nu mi se pare că exista moment mai penibil decât ăla în care tocmai mi se dovedește că m-am dat deștept degeaba.
Nu mi se pare penibil să nu știi. Nu mi se pare penibil sa nu fii informat. Nu mi se pare penibil să nu fii în stare sa evaluezi o situație sau să tragi o concluzie.
Mi se pare însă complet, total și perfect penibil să se dovedească faptul că ai vorbit fără să știi, fără să ai informațiile, fără să înțelegi situația.
Este, pentru mine, complet si perfect penibil să te dai deștept cu niște concluzii bazate pe informații empirice, pe supoziții subțiri si pipăieli superficiale.
De ce e atât de penibil?
Pentru că doar un prost vorbește înainte să știe. Doar un prost vorbește înainte să aibă toate informațiile.
Și mai presus de toate, doar un prost vorbește înainte să întrebe.
Pentru că un neinformat… se poate informa. Unul care nu știe… ei bine, poate afla. Unul care nu înțelege poate strânge mai multe informații pentru a trage concluzia corectă.
Dar prostul… dragii mei, prostul e prost.
Și mai e ceva cu prostul: pentru că el vorbește întotdeauna înainte de a gândi… află toți că-i prost, de parcă n-ar fi ajuns că știu deja părinții, prietenii apropiați și vecinii.
În caz că vă întrebați care-i faza cu fasolea cu care am ilustrat postul… cum se spune despre a te comporta ca un prost? A da cu… mucii în fasole. Da,din imagine lipsesc mucii. Din respect.
Deci… cum facem cu vorbitul înainte de gândit?
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.