M-am obisnuit sa vad in ad-ul romanesc numai idei obosite, „sclipiri” stinse si prafuite, luate de agentiile noastre, sterse cu manecuta si infipte adanc in gatul clientului.
Nu sunt vreun specialist in publicitate, vorbesc din punctul de vedere al „consumatorului” de publicitate, care vrea-nu vrea este palit zilnic de aceleasi osteneli.
Astazi am zambit, felicitand in gand copyright-erul care a venit cu ideea campaniei. Inca nu stiu daca e ceva deja inventat prin alte parti, sunt sanse mari, insa chiar si preluarea ideii merita aplauze.
De ce? Dupa mii de fofisticarai bazate pe filosofii complicate de advertising, dupa ce am vazut aplicate fel de fel de metode intortocheate de conditionare psihologica, vad acum o idee care straluceste prin simplitate.
Sa ma explic… comportamentul uman este guvernat de mai multi factori de conditionare. Pe acesti factori se bazeaza publicitatea, ne conditioneaza (mai mult sau mai putin eficient) sa actionam (in acest caz sa cumparam).
De la ideea simpla ca daca omului ii pui in fata doua variante de mancare si nu intrebarea „vreti sa mancati ceva?”, el va alege sa manance ceva, cu sanse mari sa aleaga chiar una dintre variantele propuse, si pana la „Vino si cumpara acum, reduceri de pana la 80%!”, toate aceste metode se folosesc de factori de conditionare.
Omul, prin educatia, prin aspiratiile si prin stilul lui de viata, este conditionat sa actioneze daca ii este aplicat factorul de conditionare corect. Daca ii dai o palma unui om, el este conditionat sa reactioneze, in cele mai multe cazuri, violent.
Revenind la campania asta, „Ce mai faci?”, ea se foloseste de cea mai simpla conditionare a omului: „obligatia” de a raspunde la o intrebare. Din punct de vedere al comunicarii inter-umane, acest mesaj este cel mai uzual, cea mai simpla varianta de lansare a unei conversatii.
Te intreaba cineva „Ce faci?”. Ii raspunzi, ca nu esti nesimtit sa treci pe langa el.
Daca stam sa despicam firul in patru, conditionarea este cu atat mai puternica cu cat ideea de a nu raspunde unei lansari de comunicatie, la omul modern mai ales, are o nota de nesimtire, de badaranie…
Ce spune campania? Pe client il costa 1 eurocent sa trimita mesajul asta catre un alt abonat din aceeasi retea. Maxim 10 mesaje pe zi.
O sa ziceti „Si ala de-a venit cu ideea, si asta negru s-au tampit amandoi, ce mare treaba faci cu 10 eurocenti?”.Nu, nu o sa va spun sa facem un calcul matematic scurt, cati abonati ori 10 eurocenti… asta e cea mai simpla parte, se fac ceva bani si de aici…
Banii multi se vor face insa pe „reply”-urile la aceste 10 mesaje. La Cosmote, am verificat adineaorea, un SMS costa in mod normal, la un client persoana fizica, 5 eurocenti.
Daca presupunem ca va exista un singur reply la mesajul initial, tot avem inca 5 eurocenti care se adauga primului. Si, daca incercam sa facem un exercitiu de imaginatie, ne dam seama ca, oricat de concis va fi raspunsul intrebarii „Ce mai faci?”, discutia va mai continua cu inca 1-2 mesaje de fiecare parte, daca nu chiar cu un apel telefonic.
Deci, uite ce frumos se strang banutii…
Asta mi se pare mie genul de idee simpla si eficienta, pariez pe reusita.
Fructifica cea mai elementara conditionare a omului… raspunsul.
Articolul original: Cosmote Romania a lansat luni un serviciu prin care clientii companiei pot trimite zilnic in retea pana la 10 mesaje predefinite cu textul “Ce mai faci?”, potrivit informatiilor operatorului. Primul mesaj text (SMS) este gratuit, restul pana la zece fiind taxate cu 0,01 euro fiecare. Aceeasi situatie tarifara este valabila si in roaming.
Pentru a accesa serviciul, utilizatorii (indiferent daca sunt utilizatori de cartela sau abonati) apeleaza *121*numar destinatar# iar reteaua trimite in mod automat un mesaj continand textul “Ce mai faci?”. Mesajele sunt taxate in afara oricaror alte extraoptiuni SMS pe care utilizatorii le au activate. Tarifarea este aceeasi si in roaming.
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.