Ghid de cumparare laptop.

Premiul pentru castigatorul concursului “Cel mai bun ghid de cumparare laptop” este un abonament de un an la revista CONNECT.

ACESTA ESTE ARTICOLUL CASTIGATOR, AUTORUL ESTE BIG LAZY SYSADMIN. FELICITARI!

Primul pas în alegerea unui laptop este situarea pe o plajă de preţuri. Există modele de la 1600 RON până peste 10000 RON. Dacă preţul nu este problema atunci plecăm de la mediul în care vom folosi acel laptop. Ce dorim de la el ?

Putem pune criteriile în 2 categorii. Prima categorie ar fi cea a specificaţiilor hardware şi cea de-a doua a criteriilor mai subiective cum ar fi design, sistem de operare, culoare, etc.

Începem cu specificaţiile hardware.

1. Ecran

Ecranul are 2 parametri importanţi. Dimensiunea şi rezoluţia. Există concepţia eronată cum că, pe un ecran mare, se văd mai multe chestii decât pe unul mic. Nimic mai fals. Un ecran mic cu rezoluţie mai bună va afişa mai mulţi pixeli decât un ecran mare cu rezoluţie proastă. Exemplu : un ecran de 15,4 inch cu rezoluţie de 1280×800 pixeli va afişa, logic, 1280×800 pixeli. Un ecran de 14,1 inch cu rezoluţe de 1440×900 va afişa mai multă informaţie pe o diagonală mai mică. O diagonală mai mică => o dimensiune mai mică a întregului laptop => un laptop mai uşor.

Există mai multe standarde pentru display şi voi face o scurtă trecere în revistă a celor mai importante. Pe restul le găsiţi AICI.

1. XGA – Rezoluţia standard de 1024×768, format 4:32. WXGA – Rezoluţia standard de 1280×800, format 16:93. SXGA – Rezoluţia standard de 1280×1024, format 5:44. WXGA+ = WSXGA – Rezoluţia standard 1440×900, format 16:105. WSXGA+ – Rezoluţia standard 1680×1050, format 16:106. UXGA – Rezoluţia standard 1600×1200, format 4:37. WUXGA – Rezoluţia standard 1920×1200, format 16:10

Pe la noi nu prea se găsesc modele cu rezoluţii prea înalte datorită preţului crescut. Panoul LCD reprezintă încă o bună parte din preţul final al unui laptop.

2. Procesor

În funcţie de activităţile de zi cu zi de pe laptop vă puteţi hotărî asupra unui procesor. Există atât modele care folosesc procesoare fabricate de AMD (Turion, Sempron) cât şi modele care folosesc procesoare Intel. În cazul procesoarelor pentru notebook Intel nu prea are rival. Procesoarele disponibile variază de la Dual Core până la Core 2 Duo şi în curând Quad Core.

Dacă lucraţi des cu aplicaţii care necesită putere de procesare mare alegeţi un procesor Core 2 Duo. În caz contrar vă puteţi mulţumi şi cu un Dual Core. Fiecare familie are diverse modele la care diferă memoria cache şi frecvenţa. Cum un laptop ar trebui să însemne în primul rând mobilitate şi nu putere de calcul, consider procesorul un criteriu secundar.

Atenţie totuşi, un procesor mai puternic va consuma mai repede bateria.

3. Memoria RAM

În ceea ce priveşte memoria RAM lucrurile stau destul de ok. RAM-ul este una din cele mai ieftine componente şi este de obicei instalat suficient. Trebuie avut în vedere totuşi dimensiunea maximă acceptată a memoriei. O limită de 2gb în condiţiile în care aplicaţiile se dezvoltă rapid şi mănâncă tot mai multă memorie, reprezintă un handicap. În funcţie de sistemul de operare pe care veţi lucra este importantă şi capacitatea memoriei RAM. Un sistem cu Windows Vista va avea nevoie de mai multă memorie RAM decât un sistem cu Windows XP.

4. Placa Video

Aici am o preferinţă personală. nVidia. Din mai multe motive. Folosesc şi Linux iar driverele pentru ATI/Intel sunt aproape inexistente în Linux. Driverele ATI nu le suport nici în Windows (de obicei am preferat să instalez Omega Drivers).

O placă video Intel nu înseamnă că nu aveţi capabilităţi 3D. Înseamnă doar că nu veţi putea juca ultimile titluri în materie de jocuri pe notebook. Sunt plăci grafice mai slabe dar destul de puternice pentru a face faţă cu succes cererilor medii în materie de grafică. Iar, atenţie mare, o placă grafică puternică înseamnă o reducere a autonomiei atunci când folosiţi bateria.

Dacă nu folosiţi laptopul pentru ultimile titluri în materie de jocuri şi preferaţi o autonomie mai mare a bateriei atunci veţi fi mai mult decât mulţumiţi de o placa grafică Intel.

5. Unitatea de stocare

Au apărut (deşi nu ştiu dacă şi la noi) modele de laptop-uri care folosesc SSD (Solid State Drive) în loc de vechiul HDD mecanic. HDD-ul era ultima componentă mecanică din calculator. Şi de asemenea şi una foarte sensibilă.

Problema mare este faptul că notebook-urile cu SSD costă mai mult şi încă sunt rare. HDD-ul (încă) este numărul 1. În ceea ce priveşte dimensiunile, cam tot ce-i peste 80gb este arhisuficient în cazul unui laptop. Viteza de rotaţie contează. Întâi pentru că de ea depinde în mod direct viteza sistemului şi în al doilea rând pentru că o viteză de rotaţie mai mare înseamnă un consum mai mare al bateriei. Sunt modele cu hdd-uri de 7200rpm care oferă un plus de performanţă în dauna autonomiei. De asemenea un hdd de 7200rpm degajă mai multă căldură decât unul de 5400rpm. Pentru a avea totuşi o performanţă satisfăcătoare este de preferat să ai mai multă memorie RAM decât un hdd cu viteză mai mare. Nimeni nu-şi doreşte “bijuteriile” fierte atunci când ţine notebook-ul în braţe.

6. Unitatea optică

Au cam dispărut de pe piaţă modelele cu unităţi optice de tip Combo (CD-RW, DVD). Modelele de dimensiuni foarte reduse nu au unitate optică şi se recomandă utilizarea unei unităţi optice externe (USB). De asemenea există modele cu unităţi optice slim (de tipul slot). Singurul dezavantaj al unei unităţi de tip Slot este că nu poate lucra cu discuri mici. În rest e mai utilă decât o unitate normală datorită faptului că nu-i expui lentila atunci când foloseşti unitatea.

7. Pointing devices

Există 3 tipuri de pointing devices pentru unităţile portabile. Cel mai uzual este trackpad-ul. Suprafaţa de appx. 5×5cm cu 2/3 butoane aşezate sub ea. Pentru a mişca cursorul este suficient să mişti degetul pe suprafaţa respectivă. O apăsare mai fermă poate (în funcţie de setări) fi interpretată ca “click”.

Un alt pointing device este şi Pointing Stick-ul. Apărut iniţial pe modelele fabricate de IBM a ajuns să fie implementat şi pe alte modele. Există fani ai acestui tip de pointing device care-l denumesc cu drag “clit” (nu comentez). Ambele device-uri prezentate mai sus necesită o perioadă de acomodare.

Alt pointing device (dispărut în ultima vreme) este celebra bilă de mouse montată invers. Din cauză că afecta dimensiunile laptopului s-a renunţat la acest tip de pointing device.

Cum oferta de mouşi pentru notebook-uri este extrem de bogată, pointing device-ul nu reprezintă un criteriu atât de important.

8. Bateria

Din punctul meu de vedere este al doilea criteriu ca importanţă după panoul LCD în ceea ce priveşte decizia de a achiziţiona un anumit model de laptop. Conferinţele în care te plictiseşti peste limitele suportabilului şi în care nu ai cum să te mai dai pe wireless din cauză că ţi-a murit bateria sunt un adevărat chin. O durată minimă de funcţionare pe baterie este de 3h. O durată suficientă de funcţionare este pe undeva pe la 4:30h. O baterie mai puternică va cântări în schimb ceva mai mult. De aceea e de preferat un laptop de dimensiuni mai reduse dar cu o baterie mai puternică. Bine, mai există oricând posibilitatea achiziţionării unei baterii în plus. Dar tot va fi necesar un shutdown pentru a face schimbul.

9. Reţea

Cam toate notebook-urile vin cu cel puţin 2 device-uri de conectare în reţea. Vechea placă de reţea cu mufă RJ-45 şi placa de reţea wireless. În ceea ce priveşte reţeaua pe fir, au apărut destule modele care au o placă de reţea gigabit. Nu vă bucuraţi prea tare, un hdd de laptop de 5400 rpm nu prea va atinge cei 125MB/sec teoretici ai reţelei gigabit. Personal eu aş folosi o placă de reţea gigabit pe laptop doar pentru a testa conectivitatea gigabit într-o reţea. Un cablu UTP ca să permită traficul 1gbps va trebui să aibă toate cele 4 perechi de fire în stare perfectă de la un capăt la celălalt. Datele sunt transportate pe toate cele 4 perechi, nu numai pe 2 perechi cum este la reţeaua de 100mbps. Chestii de reţelist…

În cazul reţelei wireless lucrurile sunt la fel de complicate. În ultima vreme a apărut aşa-zisul draft N (google search for this one). Reţelele wireless sunt (majoritatea) de tip 802.11a/b/g. Placa wireless de pe laptop “ştie” aceste standarde. Problema mare apare la interconectarea diverselor implementări ale draft N. Totuşi, orice placă de reţea wireless ar trebui să aibă un mod în care poate fi setată să “ştie” doar de standardele 802.11a/b/g fără draft N. Şi acolo ar trebui să funcţioneze bine.

Pe lângă conectivitatea wireless şi ethernet mai poate exista şi Bluetooth. Cu multitudinea de modele de telefon care au integrat Bluetooth este de indicat să ai şi un laptop care cunoaşte acest standard.

Mai pot fi integrate şi IR (infrared), modem (da, dial-up) şi modul GSM. Primele 2 sunt destul de depăşite.

10. Sunet

Am lăsat la urmă placa de sunet pentru că mi se pare complet irelevantă în cazul unui laptop. Există pe toate modelele, poţi să montezi nişte căşti cu microfon şi să foloseşti laptopul în conferinţe pe Skype sau să asculţi muzică la o calitate suficient de bună. Plăcile de sunet de pe notebook-uri nu vor fi la fel de importante ca cele de pe desktop.

11. Altele

• Card Reader pentru a scoate pozele de pe aparatul foto fără să mai conectezi nimic altceva pe USB
• Web Cam ca să-ţi flexezi muşchiul în pijama când te dai pe YM
• Intrare de tip Serial ca să nu mai am nevoie de adaptor USB-Serial să mă conectez pe routerele Cisco
• Fingerprint Reader ca să poţi să te lauzi că poţi să te loghezi pe laptop cu degetul de la picior.

Şi oricare alt gadget care poate fi incorporat într-un laptop.

Trecem la criteriile subiective.

1. Dimensiuni & design

Şi aici nu mă refer la lungime/lăţime pentru ca aceste 2 variabile sunt date de dimensiunea panoului LCD ci la cea de-a 3-a. Grosimea. Şi grosimea contează. Un laptop prea gros indică în primul rând faptul că are un procesor care se cam încălzeşte. Sau a avut parte de un designer tâmpit. Cum deja există un trend în a forţa laptopurile să intre într-un plic nu o să fii la modă dacă o să apari cu un laptop mai gros decât chifla de la McDonalds.

În ceea ce priveşte designul, eu am o uşoară aversiune faţă de modelul Inspiron de la Dell şi faţă de modelele Acer curbate în partea din faţă. Prefer liniile drepte sau aproape drepte. Ca design îmi plac HP-urile şi IBM-urile din seria T42/T43. Din punct de vedere al liniilor îmi place extrem de mult cel pe care-l folosesc în prezent (Fujitsu-Siemens Amilo L 1300). Este destul de subţire (3cm cu capacul închis), linii drepte fără elemente ieşite în exterior şi uşor curbat în partea de dedesubt.Modelele Inspiron, în afara faptului că sunt un pic cam groase, au acea parte teşită în faţă care le face un pic cam urâte după gusturile mele.

Tot la design intră şi găselniţa celor de la Toshiba de a muta tastatura cu appx. 2cm în partea dreaptă pentru a face loc unor butoane inventate de ei. Inutil de povestit cât am înjurat o astfel de tastatură atunci când am fost nevoit să lucrez pe un laptop Toshiba.

Culoarea nu este un criteriu atât de important. Mai degrabă sunt importante 2 aspecte în ceea ce priveşte culoarea. Primul ţine de culoarea plasticului de pe marginea unde sprijini încheieturile mâinilor. Dacă este un plastic argintiu (cum e cazul la mine) după o perioadă mai lungă se va şterge şi va căpăta un aspect urât. Şi cu plasticul negru se întâmplă cam acelaşi lucru dar parcă nu arată atât de rău. Al doilea aspect ţine de “potrivirea” cu stăpânul. Nimeni n-ar vrea să-i fie pusă la îndoială orientarea sexuală atunci când apare în colectivitate cu un laptop mic roz/roşu.

2. Sistem de operare

Aici iar am o preferinţă personală. Fără Windows Vista. În afară de faptul că preţul licenţei se reflectă în preţul laptopului o să ai şi ocazia să înjuri de nenumărate ori faptul că nu-ţi poţi instala un Windows XP decent din cauză că producătorul NU oferă suport pentru alt sistem de operare. Aşadar, dacă ai de gând să instalezi alt sistem de operare în afara celui suportat de producător asigură-te că vei găsi drivere pe site-ul producătorului.

La modelele cu hdd-uri S-ATA o să mai aveţi surpriza că nu puteţi instala un Windows XP din cauză că nu puteţi adăuga driver-ul de S-ATA fără o unitate floppy. Şi atunci veţi pune frumuşel mâna pe nLite şi veţi pregăti un cd special pentru laptopul dvs.

Modelele care vin cu un sistem de operare Open Source sunt în general modele ieftine. Din păcate modelele care vin cu Windows XP sunt din ce în ce mai rare (mai ales pe la noi).

Producătorii mai au obiceiul de a pre-instala o grămadă de software adiţional pe laptop. În mare parte este complet inutil şi de multe ori este vorba de trial-uri ale unor alte programe. Partea proastă este că majoritatea modelelor cu un sistem de operare preinstalat au creată o partiţie de recovery care vă reface sistemul la starea iniţială din momentul achiziţionării. Am auzit câteva poveşti de la noi cu garanţii refuzate din cauză că utilizatorul a şters acea partiţe de recovery. Sper să fie doar poveşti.

3. Preţ

Scriam la începutul postului că preţul poate varia de la 1600 RON până peste 10000 RON.  Trebuie avut în vedere faptul că modelele din jurul preţului de 1600-2000 RON sunt cam cele mai slabe modele. Dacă doreşti un laptop ia în calcul şi faptul că acele modele sunt deja oarecum depăşite tehnologic. Investind puţin mai mult poţi achiziţiona un model mai avantajos din punct de vedere tehnologic. Fie că banii în plus înseamnă un procesor mai puternic, memorie mai multă, baterie mai bună sau panou LCD mai bun. Diferenţa de cost nu se justifică atunci când se bazează doar pe sistemul de operare (nu mă refer la faptul că oricine poate pirata un Windows ci la faptul că poţi achiziţiona o licenţă Windows pe care s-o foloseşti pe ce calculator vrei tu).În cazul celor mai scumpe modele  preţul iar nu se justifică. Fie că-i vorba de  modele  “de colecţie” sau că-i vorba de  ultimul răcnet în materie, viteza cu care avansează tehnologia le va scădea preţul destul de rapid.

Cam astea au fost criteriile pe care le poate lua cineva în calcul atunci când doreşte achiziţionarea unui laptop. O să fac şi nişte recomandări personale. Considerăm utilizatorii ca făcând parte din una din următoarele 3 categorii :

1. Utilizatori de tip office. Aici lucrurile stau destul de simplu. Lucrul cu programe de tip Word şi Excel ar recomanda un panou cu rezoluţie mai mare dar fără ca panoul să fie cu o diagonală foarte mică. Procesorul nu este atât de important dar este importantă memoria RAM. Placa video nu contează foarte mult în acest caz.
2. Utilizatorii de tip gamer. Aici toate lucrurile sunt duse la extrem. Panou cu rezoluţie mare dar şi de dimensiune suficientă, procesor puternic, memorie RAM cât mai multă şi o placă video pe măsură.
3. Utilizator de tip business. Omul care se plimbă pe la conferinţe şi care pune accentul pe mobilitate şi apoi pe orice altceva. Bateria va fi criteriul primordial şi apoi dimensiunile laptopului.

Cum în fiecare dintre noi există  câte ceva din toate cele 3  tipologiile de mai sus trebuie doar să ne gândim la ponderea pe care o are fiecare.  În final o să facem ca-n bancul cu concursul pentru secretare unde e aleasă aia cu sânii cei mai mari. O să alegem modelul care ne va face să lăsăm cele mai multe bale atunci când îl vedem expus.

Succes la cumpărături.