În primul rând vreau să vorbesc despre bucuria lui Ghiță în toată experiența asta.
Omul s-a bucurat de fiecare clipă, s-a mirat la fiecare pas.
Ne-am trezit amândoi într-un oraș superb.
Nu m-așteptam, așa cum ziceam și acum două zile despre Dubrovnik, ne-am trezit amândoi muți de uimire.
Orășelul este protejat de ziduri înalte, îngrijite impecabil. Ziduri de apărare ca în povești, cu creneluri, cu turnuri înalte și alei pietruite pline de farmec.
Lume? Puhoi! De toate felurile, de toate națiile, din toate părțile Pământului. Și toți zâmbesc…
Când ne-am cocoțat pe deal să vedem orașul de sus, a fost mișto replica lui Ghiță:
– Mno, de n-ar avea turism, ăștia ar mânca ciulini, că altceva nu crește!
Și-așa-i… până și ciulinii sunt amărâți în zona aia, uită-te la poza de mai sus, în spatele nostru.
Dar compensează oamenii din turism la greu.
Mai mult de-atât, de când cu Ghemotronul orașul primește vizite din partea fanilor filmului.
Și orașul s-a organizat… ai inclusiv tururi cu ghid ale locurilor de filmare, poți face poze cu tronul (evident, nu fix cel din film), te poți plimba cu două dintre corăbiile folosite la filmări.
E bine? Produce bani pentru oraș, deci e bine.
Merită vizitat? Eu cred că da. Locuri frumoase de văzut, mâncare bună de mâncat, oameni simpatici de vizitat.
Călătoria a fost chiar reușită. Și-așa cum te-am obișnuit, am făcut poze. Multe, ca de obicei. Nu le pun acum pe toate, dar pun destule. Să fie. 🙂
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.