Cabral Vodafone-4

Cele 28 de minute de viață

OK, o să spun ceva care-i va supăra pe unii.
Nu asta este intenția mea… dar sunt șanse.

Și o să spun din start că simt și cred că e foarte frumos să ai copil sau copii.
Sigur, pentru unii poate să nu facă parte din priorități, înțeleg asta, dar pentru mulți dintre noi… e foarte frumos să ai copil. Sau copii.
Cumva te schimbă, îți modifică traseul și dorințele, oarecum îți schimbă așteptările de la viață.
Și oricum ai pune-o… e frumos tare.
Dar și al naibii de greu!

Nu știu voi, poate sunteți mai mișto, mai deștepți, mai frumoși, mai iscusiți, mai… nu știu cum sunteți de mai, dar la noi e haosul Lumii și Universului călare care-pe-care!
Și… hai, că doar cu Namiko prin casă ne descurcam cumva.
Dar acum, că e și Leagăn în casă… mămicuța mea, palalila mondial!
Sigur, poate că unii mai deștepți sau mai organizați s-or descurca mai bine cu doi copii mici. Nu zic nu, nu vă contrazic.
Da’ aici e ceva de nedescris!

Leagăn ăsta e ceva neam cu sirena lui Vasile Roaită împerecheată cu goarna de la locomotiva cu aburi.
Eu n-am trăit până acum așa urlet, așa răget, așa freamăt.

Și cred că bagă și ceva amestec de espresso cu energizant și terebentină!
Că nici nu doarme!
Nu știe cu somnul.
Efectiv el nu e făcut ca să pună geană-pe-geană!
Că colici, că molici, că polici… nu doare mai mult de 40 de minute legate! Niciodată!
Ți se rupe inima de el… da’ nici tu nu ești vreun fresh.

Eu vă spun sincer că nu prea înțeleg cum ne-au crescut părinții pe noi… fără să fie acum smintiți complet, cântând Pomu’ frânt și omul copt” de nebuni prin oraș, în fundurile goale, târând după ei niște brazi jumuliți.

Și nu scriu asta ca să mă vait (de fapt, ai văzut în ce categorie e publicat articolul, e cu #pub la tag-uri).
Dar trebuie să recunosc că:
a) Andreea, că ea stă mai mult cu Leagăn, e tanc. Cred că până acum aș fi cedat de-aș fi fost în locul ei;
b) nu credeam că voi ajunge vreodată să cred că 28 de minute liniștite la televizor sunt efectiv cea mai mare fericire din lumea asta mare.
Și dacă sunt maxim 28 de minute până cazi lat… măcar să fie de calitate.
Adică uite ce am pățit de curând:

Da,  în imagine se pot observa un televizor cu meciuri și filme d-alea bune, un șemineu de exterior, un pahar de vin rose, un ciubăr cu lemne și o pădure de foioase noaptea.
Și… da, acesta din poză, de vă vine să credeți sau nu, sunt eu.
Eram fix în minutul 27 de relaxare, cu un rose în pahar și ochii la un film mișto.
Atenție, aici începe reclama (vă rog să observați ce fin și elegant am adus discuția aici).
Adică… probabil ați auzit deja că în oferta de Crăciun, la pachetul de servicii TV și Internet de 9,9 de euro, Vodafone le oferă clienților Vodafone TV și opțiunea 4K gratuit.

Și la povestea asta, cea mai apetisantă chestie este mediaboxul de 4K.
Cu care poți face magie… adică LIVE TV cu funcții îmbunătățite: repornire, pauză, derulare înainte, derulare înapoi, înregistrarea automată a programelor difuzate cu până la 7 zile în urmă și posibilitatea de a programa înregistrarea conținutului preferat cu până la 7 zile înainte de momentul difuzării pe TV.

Ai galerie video on demand proprie, la care adaugi video on demand din galeria HBO (peste 9000 de ore), dar și o interfață care integrează acces la mai multe aplicații On Demand din România (Netflix, Amazon Prime, HBO Go și YouTube/Youtube Kids).

Și ca să închei… ai experiență multiscreen, adică poți relua vizionarea de pe orice dispozitiv sau televizor.

Revenind la discuția cu teroarea pe care mi-o iau de la micii teroriști… are careva soluția magică?
Știe cineva cum să faci ca să fie ușor?
Sau suntem în aceeași barcă și… scapă cine poate?!

Pe aceeași temă

Comentarii

Lasă un comentariu la acest articol...
  • Catalin Zălog
    publicitate

    Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.

  • musculitz
    • 26.12.2021

    +1 la comentariul Siei. E ceva foarte tehnic și ajustabil care poate aduce puțină liniște, însă abia după 4 luni va avea somnuri mai lungi. Exista consultanți de somn pt bebeluși și copii, merită o discuție. Am doi copii, unul de aproape 5 ani, alta de 4 luni și pot spune că somnul copiilor este aproape la fel de important ca hrănirea, pt că dacă ei dorm, dorm și părinții. Când toată lumea e odihnita, resursele sunt altele.

    răspunde-i
  • Stefan
    • 17.12.2021

    „Știe cineva cum să faci ca să fie ușor?” da, daca ai unul si bun nu il strica. Bucura-te de el la maxim :))

    Si pe noi ne-a mancat prin diverse parti si am zis ca e pacat sa fie singur si in plus chiar a fost cuminte, hai sa mai facem unul. Doar ca a fost oferta 1+1 gratis. Ce faci cand urla necontrolat la 3 dimineata, si nu are colici, nu ii e foame, nu vrea in brate, nu vrea culcat, nu vrea nimic. Poate ii ies dintii, dar urla de ceva timp si dintii tot nu apar. Si nu e nici constant…

    răspunde-i
  • Alina
    • 13.12.2021

    Ești comic! Ceea ce n-am văzut în comentarii e părerea unei persoane cu mai mult de 2 copii cu diferențe mici de vârstă între ei. Să îți spun eu? De la al treilea deja organismul se obișnuiește. La mine sunt 5 cu diferențe de 1 an și 6 luni până la maxim 2 ani și o lună. Bineînțeles că Andreea rezistă mai bine la multe nopți și zile nedormite. Ce-ți recomand este să nu lăsați oboseala și stresul să vă destabilizeze relația frumoasă. Gândiți-vă unul la celălalt și oferiți – vă unul altuia perioade scurte de relaxare. Găsiți și pe cineva care să stea cu ambii copii o bucată de timp astfel încât să vă puteți bucura împreună de o plimbare (de exemplu) sau altă activitate plăcută. Atât cu sfaturile la această etapă.

    Acum am și eu nevoie să îmi urezi succes: mai am 2 luni și îl nasc pe al șaselea șugubăț, sunt antreprenor, în această toamnă am început a doua facultate și încerc să învăț și să mă mențin pe locul fără taxă obținut.

    Sărbători fericite!

    răspunde-i
  • Mihaela
    • 10.12.2021

    Cand incepusem sa dorm si noaptea, m-a fulgerat un gand…sa mai fac un copil ca prea ma plictiseam.N-am stat prea mult pe ganduri de teama sa nu ma razgandesc.Acum constat ca sunt prea batrana pentru asta :)) Si la noi balamuc, nici nu ma mai chinui sa gasesc solutii salvatoare.Astept cu nerabdare sa se marite ca sa ma relaxez 😛

    răspunde-i
  • Bianca N
    • 10.12.2021

    Am râs cu spasme… Parcă Ai descris exact povestea noastră. Diferența de 2 ani și 8 luni, fetița, țuț, nici nu am simțit cum a ajuns toddler. Cuminte, somnul somn de când s-a născut, orele de somn respectate, sfinte, toată lumea admira situația. Și a venit și ‘Leagănul’ nostru.. Tarzan era mic copil, ce să spun, plângea el, plângeam și eu, nu pot să spun că dormea el, ca să dorm și eu, că el nu dormea :)))) Până la 1 an nu am avut noapte, nici el, nici eu, nici sor’sa, nici taică su. Nu îmi este dor de nopțile alea, nu. Venea noaptea și mie îmi venea să fug de acasă și să mă întorc dimineața. Noaptea plângea (a se citi urla) mai mult noaptea decât ziua.
    Soluția descoperit a de mine este să aștepți să treacă timpul și copilul va creste și ceva tot se va schimba. Acum are 2 ani, peste câteva zile, și pare că l-aș fi schimbat pe altul :))
    Da, când sunt mici e ceeeel mai greu.
    Doamne ajută la toți!

    răspunde-i
  • Flo
    • 10.12.2021

    Ioooiii… am crezut ca suntem singurii de pe planeta in situatia asta. Avem un baietel de aproape 2 ani si unul de 2 luni, care, btw, doarme ziua doar pe “carne cruda de om” ( am citit undeva asta si mi am insusit o imediat) adica, in brate, pe piept, in marsupiu, pe ce o fi, numai in pat nu.
    Seara, cand e mai agitatie in casa ( cina, pregatire de baita, cel mare care e in forma maxima si nu s ar da culcat) incepe circul. Plange pana raguseste si nimic nu l calmeaza. Auzisem undeva ca e “ora vrajitoarelor”… si sincer, dupa ce am epuizat toate metodele de alinare, am ajuns la concluzia ca asta i .
    Aaa… si pana nu demult ne plimbam dintr un dormitor in altul pt ca cel mare ( care era la puseu, la eruptie dentara si pe deasupra simtea ca pierde si suprematia) se trezea de n-spe ori pe noapte si ma striga plangand, refuzand sa mai doarma cu tati.
    Asa ca, nu sunteti singuri!

    răspunde-i
  • Marius
    • 10.12.2021

    Se pare că noi suntem printre cei norocoși. De ce? Pt că avem o fetiță de 8 ani și jumătate și de 1 an gemeni. Cum să îți spun că nici unul dintre copii nu a avut colici și nici probleme când le ieșeau dinții, să nu mai spun și că băieții de pe la 7-8 luni dorm amândoi toată noaptea seară de seară. Acum cei doi adorm seara la 12:00 și se trezesc dimineața după ora 10:00. Cu mici excepții când unul dintre iei mai vrea o gustare dimineața pe la 7:00, dar adoarme la loc după. Toți care ne cunosc au aceeași reacție când ne întâlnim de fiecare dată: „dar pe voi nu se vede oboseala…”. Logic că nu se vede. E adevărat ca am avut o perioada când fetița era mica, după 2 ani când a început grădinița când se trezea noapte pe la 2:00 și mai plângea,
    și când mai aducea câte un virus pe acasă de la grădiniță, dar a trecut.

    răspunde-i
  • Alexandra
    • 10.12.2021

    Hahaha, nu esti singurul hahah. Cel putin la noi este la fel. La nebuni e putin spus. Una bucata copil de fix 4 ani si doi caini. Balamucul central. Eu am zis de la bun incepul ca oamenii cu 2 sau 3 copii sunt eroi. Copilul meu face pe putin cat 2 copii… lejer. Cand adoarme… simt ca in sfarsit imi
    pot auzi gandurile si ma pot duca la baie fara escorta de 1 copil si doi caini. Deci visul pe pamant. Dar cum ai spus si tu… este frumos tare. Succes si multa rabdare va doresc

    răspunde-i
  • Daniela Andreea Grigoruta
    • 10.12.2021

    :)))
    Am „savurat” articolul tau și am retrăit momente cu o nostalgie aproape dureroasa.
    Una bucata băiețel de 6 ani, până la 1 an jumate a dormit doar plimbat in brațe prin casa, cred că am făcut kilometrii întregi prin casă, că ajungeam până la Paris și înapoi :))
    Îl adormeam cu capul pe umăr la mine și cantandu-i și cum dadeam să îl asez, treaz din nou…și procesul se lua de la capat :))
    Când a început vremea diversificării alta belea că nu vroia să mănânce nimic…da nimic nimic. Eram într-o permanentă transa(imagineaza-ti că am plecat de acasă în papuci din aia pufoși și mi-am dat seama abia la jumatea drumului :)) )
    Ideea e că timpul a trecut, a crescut, acum vrea să facă totul singur și parcă nu mă pot obișnui (ști cum e…rău cu rău da’ mai rău fara rău) 🙂
    Abia după 6 ani mi-am făcut curaj sa mai fac un copil.
    Am acum o fetiță care e muuuuult mai liniștită decât frac’su
    Important e sa fim sănătoși cu toții. Ei ca ei da mai ales noi ( cu capul zic ….:)) )

    răspunde-i
  • Bogdan
    • 09.12.2021

    Sănătoși sa fim noi, dar mai ales EI …
    Sa îți zic asa pe scurt : eu până la un an jumate am fost „îngrijit” de : părinții mei, bunicii din partea mamei, străbunicii ( tot din partea mamei) plus o sora și un frate ( tot ai mamei) și cât au avut ocazia sa îmi povestească TOȚI dar absolut TOȚI stăteau pe rand cu mine ca să se poată odihni câte puțin fiecare ‍♀️‍♀️‍♀️ Erau care mai de care mai inventiv cum sa ÎNCERCE sa ma facă sa tac și sa dorm… Nu au reușit
    In schimb la fiică-mea a fost mai chill, dormea cam 2 ore MAXIM ( tot e mai bine decât 28 de minute ) și eu o puneam pe „colega” de pat sa doarmă chipurile ca am eu grija de copil, în schimb TrbalWars scria pe mine dar asta pana la grădiniță și de atunci… Sa te ții nenică febre, răceli și altele
    Acum e ditai don’șoara și ii mai povestesc de cum am fost eu când eram mic și se tot” lauda” ca seamănă cu taică-său asa ca…
    Noi sa fim serioși, dar mai ales EI

    răspunde-i
  • Loading...