Cât de vulnerabili suntem, de fapt…?

Social Media. Tot un fel de fața blocului, dar de câteva ori mai dur.

Pentru că vorbele n-au repercusiuni.

Poți spune ce vrei tu, cum vrei tu, cui vrei tu.

Poți răni. Și-apoi poți trece mai departe liniștit c-ai spus ce-aveai de spus.

Poți ataca. Poți înjura. Poți acuza fără să fie nevoie să argumentezi. Poți arunca cu invective fără apăsări că cineva va avea de suferit.

Doar e Social Media, sunt doar vorbe, ce mare chestie?!

Majoritatea atacă doar pentru a se apăra. Oameni fragili ce au impresia că dacă învârt câte un topor deasupra capului nu pot fi răniți. Tot cu vorbe.

Suflete care cred că dacă toacă mărunt, critică orice și oricum… îi fac pe toți ceilalți să fie mai nașpa decât ei. Deci… cumva, ei sunt mai mișto.

Vulnerabili. Așa suntem toți. Doar că am învățat să disimulăm.

Am învățat să jucăm.

Să ascundem în spatele unui zâmbet, al unei ironii sau printr-un atac în zeflemea.

Dar tot vulnerabili.