Cat de multa grija mai avem de copiii nostri? Da' vorbind pe bune...

Nu o sa vorbesc si eu despre BAC, s-a scris destul, o sa se mai scrie inca pe-atat.

Vinovati sunt parintii. Dar nu ma intelegeti gresit, nu parintii copiilor care dau BAC-ul anul asta, ma refer la toti parintii ai caror copii au dat acest examen, cat si cei ai caror copii il vor da. Si vina nu este legata de BAC, este legata de tot ce ii inconjoara pe astia mici.

Pentru ca nu mai exista timp pentru ei, nu mai exista intelegere, nu mai exista atentie. Li se ofera cat li se ofera, iar asta nu le este de ajuns.

Am surprins un instantaneu la Munchen, o mama care-si cara copilul si dadea, probabil, un SMS. Asta:

A gresit mamica asta cu ceva? Nici gand! Doar ca acest instantaneu parca descrie ce se intampla cu copiii nostri, copiii zilei de azi: casca ochii in alta parte, vad alte lucruri, isi iau alte modele… asta in timp ce parintii sunt ocupati cu alte lucruri. Alte lucruri importante, probabil, chestii ce necesita atentia lor, probleme ce cer rezolvare.

Totusi… pentru a rezolva acele lucruri, chestii, probleme, copiii sunt neglijati. Sau, daca vreti o expresie mai putin dura… sunt ingrijiti mai putin.

Si de-aici pleaca problema. Nu de la profesori, nu de la sistemul de invatamant, nu de la felul in care autoritatile penalizeaza derapajele. Problema pleaca de la cat de buni parinti mai suntem, de la cat de multa grija avem de copiii nostri.

Si vorbind pe bune… astia micii, cu unele exceptii, chiar au nevoie de ajutor.

Catalin Zălog

publicitate

Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.

Andy

11.07.2013

Scuza-mi greselile de typo, m-am grabit sa spun ce am pe suflet 🙂

Cabral,

Minunat subiect! Cati, oare cati dintre noi suntem in stare, macar in adancul fiinteti noastre, ca suntem parinti neglijenti??

Lucrez la o multinationala, unde am colege gravide,am si mamici care s-au intors din concediul de maternitate (care, ghici ce? dureaza doar un an, pentru ca primesti f putini bani daca alegi sa stai 2 ani). Stii care am observat ca este atitudinea generala dupa ce ai facut un copil? N-as vrea sa judec, dar mi se pare ca atitudinea este ca si cum ai lasa un bagaj in grija altei peroane, sa aiba grija de el pana te intorci tu de la treburile talesuper extra importante si presante.

Mama si tata m-au crescut cu grija, au fost prezenti in viata si in sufletul meu. Mama venea in pauza dintre ore (caci a fost profesoara de limba romana), venea sa ma verifice. Eu nu am avut bona si nici nu m-am dus la gradinita. Si ghici ce? I turned out fine. Mi-am facut priteni de joaca fara probleme, clasa I a trecut fara probleme, eram relaxata, nu a fost nici o problema ca nu m-am dus la gradinita. Si stii de ce? Pentru ca mama mea era atat de prezenta in viata mea, ma lua cu ea la scoala, matinea la ore cu ea, stateam in banca cu copiii ei si desenam sau ma lasa in curtea scolii si ma jucam. Eram mereu cu mama si-mi era bine.
Mama m-a educat, mama s-a jucat cu mine, mama mi-a facut de mancare (nu bona sau bunicii), mama ma supraveghea pe geam cand ieseam fara cu alti copii, mama venea dupa mine daca intarziam, mama, mama…

Si nu erau asa cu mine oentru ca nu aveau cui sa ma lase, dimpotriva! Aveam bunici din ambele parti, dar NU AU VRUT SA MA TRIMITA DEPARTE! Ai meu au spus, probabil, ca daca tot au facut un copil, sa nu il “arunce” 3 luni pe vara la tara la bunici, ci sa se ocupe cu adevarat de el. Si ii respect pentru asta, le sunt recunoscatoare pe viata! Datorita lor, imi pot aminti caldura aceea din familie, si nu dorul de ei, cum au alti copii in suflet.

Si aveau serviciu, dar timp se gaseste, daca vrei.
Doar ca astazi ne este mai simplu sa ne “dam” ocupati, sa pretindem ca avem treburi si “deadlineuri” mai importanate, in timp ce “targetul” nostru cel mai important, probabil, creste fara noi, ne vede doar 3 ore pe zi, poate, nici macar atat!

Femeile nu mai vor sa stea macar cativa ani sa creasca copilul, ba chiar am o colega cu aituatoe materiala excelenta, care s-a intors si care spune: “nu poti sta acasa sa ai grija mereu de copil, innebunesti! Am zis sa vin la serviciu, pentru ca ma obosea copilul” Atunci de ce il mai faci? Ca sa bifezi inca ceva de pe lista lucrurilor care TREBUIE facute?! Ca sa fii “IN RANDUL LUMII”? Ca “ERA TIMPUL SA FAC SI ASTA”? Pentru ca “AI O VARSTA”?

De ce mai faci copii daca nu vrei sa fii cu ei? De ce faci copii daca esti mult prea ocupat?!

Ma opresc aici, desi am atatea de spus. Le multumesc alor mei ca su stiut sa fie PARINTI si ma retrag, sperand ca nu am judecat prea aspru si avand credinta ca mai exista parinti care petrec cu fiii lor mai mult de 2 ore/zi si 2 zile din saptamana.

Multumesc ca ai deschis acest subiect, poate mai citeste careva si isi aminteste cum a fost copilaria lor, ce parinti au avut si le urmeaza exemplul.

ATLASMS VIVADV

10.07.2013

Problema este ca intotdeuna judecam ceea ce se intampla in jurul nostru si poate lucrurile nu stau chiar asa cum par.Ideea este ca asa cum ai primit asa o sa dai si tu mai departe,daca ai avut parte de atentie si caldura parinteasca cu siguranta iti vei creste copilul cu aceste principii de baza pe care le upgradezi.Daca,copilul nu are parte de atentie acasa,atunci o sa o caute in afara familiei.Tine mult si de om pana la urma,sa aiba capacitatea sa faca distinctie intre bine si rau la un moment dat,dar cheia pana la urma este o familie unita.

Anamaria

Zic ca se poate sa ai grija si de educatia copiilor. Asta daca alegi sa stai cu el pe covor si sa te joci, sa va alergati prin casa, sa va ascundeti, sa dansati impreuna, etc. De la 7 la 9 seara, sunt doua ore care pot fi benefice pentru ambele parti. Daca adaugi si duminica, cel putin, cred ca poti sa ii oferi copilului momente frumoase si amintiri nepretuite + educatie. Si mai cred ca educatia tine de parinti si atat.

adriana

09.07.2013

Eu mi-am crescut baiatul singura si l-am educat tot singura.La cei 25 de ani care ii are ma respecta,ne sfatuim si isi face griji pentru mine cind ceva nu e in regula.Asa ca,dupa mine educatia copiilor tine de parinti!

Andres

Trist? E prea putin spus …si n-am sa intru intr-o polemica despre cum a fost generatia din care fac eu parte crescuta, despre cum am invatat sa fim politicosi si sa nu raspundem oamenilor in varsta ba mai mult, sa le oferim locul si sa-i ajutam sa coboare scarile/traverseze strada la nevoie. Aceste lucruri sunt moarte de mult! Si sa ne intelegem, nu am 100 de ani .. ci aproape 3 decenii :)). Dar DA! iti impartasesc parerea. Pe scurt, nu pana de mult, cu toate ca-l iubesc ca actor pe Will Smith, aveam impresia ca exagereaza cu Jaden respectiv Willow…da` nene, se vede ca s-au ocupat de ei. M-am uitat la niste interviuri, emisiuni cu Jaden .. e atat de istet si de spontan la 14 ani…am ramas perplex. Deci da, parintii dau si educatia si drumul in viata copiilor lor. Poate o sa sara cineva cu gura ca te mai strica si anutraju` .. da` si p-ala il alegi tot prin prisma educatiei, zic!

raluca

Oameni buni, simt nevoia,ca tanara mamica sa scriu si eu pe fuga 2 cuvinte:copiii nostri sunt ceea ce ii facem sa devina.fiecare copil e creatia parintilor pentru ca ei de mici sunt o carte nescrisa.depinde de noi ce scriem si catre ce ii indreptam…
va doresc rabdare si putere tuturor.sa fii parinte e cel mai greu si mai satisfacator job

Cami

08.07.2013

Chiar daca poza iti apartine, ai nevoie de aprobarea scrisa a “modelului” pentru a o posta. Risti un proces frumusel dacă te prinde gagica. Si tinand cont ca esti persoana publica cu mii de fani presupun ca nu va fi prea greu sa te gaseasca. Iti spun din cunostinta de cauza. Succes.

Cabral Ibacka
- 09.07.2013
Cunostinta ta de cauza e cam blurry. Loc public, pozele-s permise daca nu sunt folosite pentru capatuire.
Uiti unde lucrez…

liliana

Cabral, sincer imi pare rau ca ai foarte putine persoane care inteleg mesajele exact asa cum le transmiti, am citit toate comentariile si mi-am permis sa trag o concluzie. Pe timpul cand eu mergeam la scoala, parintii mei mergeau la servici si profesorii nu aveau salariile mari nici pe atunci dar exista respectul catre profesor care a disparut total si sigur ca parintii sunt de vinapt ca nu mai exista cei “7 ani de acasa”, copii au bone nu au parinti care sa-i indrume, aproape au uitat cum se mai foloseste un stilou, au laptop, tablet, smartphon, Iphon, etc, nu stiu ce inseamna relatie cu aproapele decat prin pc sau tel. Cum sa le cerem sa-i respecte pe cei din jur daca nu-i invatam sa se respecte pe ei. Vai de generatia ce urmeaza si vai de noi ca vom fi martorii distrugerii a tot ce s-a mai mentinut bun pana acum.
Iti multumesc ca mai incerci din cand in cand sa mai deschizi ochii celor ce nu vor sa vada, dar putin poti face si sincer imi pare rau…..
iti doresc o saptamana minunata!!!

VECINU

Mă gândesc la ai mei părinți,care plecau la 5 dimineata si veneau la 17 …EU cu cine stateam ..??? aaaaaaa…cu cheia de gît..Întradevar eu nu ao las pe fica mea cu cheia de gît ( am si alte variant ,dar ca sa le am trebuie sa alerg )…Acum vine dilema ..( de mai sus ) ce fac ..???? stau acasa sau plec …?? Trecem la provesori …???? ok , A mea copila face engleza la o scoala privata ( examene cu profesori englezi ..nu engleji…care nu stiu o boaba româna si ia EXCELENT de 4 ani ) la scoala ia bine …..o explicatie va rog???( oare daca am fi facut in particular cu doamna profesoara mai lua bine la scola ..???)
scuze de lungime ……

Cabral Ibacka
- 08.07.2013
Ai spus tot de la inceput: de la 5 la 17. De la 17 erau cu tine.
Si asta nu se mai intampla cu parintii zilelor noastre.
Cu cheia de gat am crescut si eu. Dar doar pana la ora 17:00. Dup-aia incepea teroarea cu verificatul caietelor, a temelor, a lucrarilor. Si-apoi papara de rigoare.
Deci de la 5 la 17:00 e ce trebuie.
Deci nu comparam cu ce e acum.

Cat de multa grija mai avem de copiii nostri? Da’ vorbind pe bune…

Pe aceeași temă

Comentarii