Cat de mult sunt permise Google - Wiki - etc. in educatia copiilor nostri?

– Ce teme ai la istorie?

– Trebuie sa fac o lista cu cat mai multi zei.

Si se apuca fiica-mea si-i scrie pe toti cei pe care si-i amintea. Il trece si pe RA.

– Cine este RA?

– Este… un zeu solar.

– Ce sa este?! Ma dau nestiutor si belesc ochii la ea…

– Stai putin… imi ia telefonul si intra pe Wikipedia. Dupa doua butonari se intoarce spre mine…

– E Zeul Soarelui.

Dau sa-i sar in cap cu gandul ca pe Wiki putea sa intre orice tut si sa citeasca de-acolo. Da-mi vine in cap un posibil raspuns pe care l-as fi putut da si eu in locul ei: Orice tut poate sa deschida Wiki, da, dar faptul ca citeste dintr-o carte nu-l face mai destept. Cat timp exista interes si dorinta de a afla este irelevant ce deschizi ca sa afli ce te intereseaza…

Asadar… uite intrebare simpla: cat de mult crezi ca au voie piticii nostri sa foloseasca motoare de cautare, de exemplu, pentru rezolvarea temelor?

Stiu, in prima faza te gandesti ca daca intra pe Google sa intrebe asta inseamna ca triseaza.

Pentru ca noi, pe vremuri, citeam din carti iar ei citesc in Chrome sau Internet Explorer.

Dar pana la urma conteaza sursa informatiei sau faptul ca informatia ajunge la copil?

Si difera memorarea informatiei functie de modalitatea prin care informatia ajunge la copil? Adica daca citeste on-line de pe Wikipedia e mai rau decat daca citeste dintr-o carte? Memoreaza mai prost? Se concentreaza mai putin?

Si ca sa vorbim cate un lucru pe rand, hai sa lasam deoparte ideea ca pe net gasesti si informatii proaste, plecam de la premisa ca ai nostri micuti sunt invatati de catre noi sa verifice din mai multe surse si sa faca diferenta dintre info prost si info bun.

Deci… cum vezi povestea asta? Si te intreb direct interesat, pentru ca-mi dau seama ca dilemele parintelui din 2013 sunt complet noi… 🙂

Dupa ce-mi spui tu ce crezi, o sa vin si eu cu un „later update” la postul asta, sa-mi spun si eu parerea, pentru ca nu vreau sa influentez spunand de-acum.

Catalin Zălog

publicitate

Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.

Bea

11.11.2013

Tot pandesc later edit-ul ala 🙂

Ovidiu

08.11.2013

In ceea ce si tu ai scris, ea il cauta pe RA, stia ea ca Ra este zeul soarelui, nu avea insa certitudinea… eh in loc sa se aseze la birou sa caute in 2-3 carti, sa citeasca continut mult si uneori inutil, serch pe Google si poftim informatia corecta in 2 sec.
Raspunusul e simplu, folosim internetul si gadgeturile astea ale viitorului, pentru facilitate, viteza, etc. Nu are cum sa ne „blocheze”, sa ne plafoneze, daca suntem cu mintea deschisa si din cand in cand mai punem mana si pe o carte.
Deci ambele variante sunt bune, cartea + internetul merg mana in mana.

Adriana

07.11.2013

Al meu e mic, are abia doi ani si un pic, insa sta destul in fata pc-ului la desene animate…
Trebuie sa recunoastem (pana si mama a recunoscut care este dintr-o alta generatie) ca asa sunt copii din ziua de azi…

Nu cred ca mai conteaza de unde ia informatia… important este sa fie cea orecta si sa aibe ceva de invatat…

In ceea ce priveste faptul ca pe Internet gasesc lucruri „nefaste”… ei asta tine si de noi, cat le permitem…

Radu

05.11.2013

fetita noastra are 2.5 ani. inca nu stie ce e aia google dar ne vede pe noi cu laptopul si se joaca si ea pe o jucarie gen laptop, se face ca se uita la filme, ne intreaba la ce vrem sa ne uitam, exact ceea ce facem noi cu ea.

dar cred ca exemplul personal face toti banii. pe langa ca se joaca cu laptopul ei de jucarie, are si o gramada de carti adaptate pt varsta ei, si deoarece ne vede si pe mine si pe mami ca citim din carti, citeste si ea di cartile ei.

cred ca o sa o las sa caute pe google si alte site-uri informatii, dar importanta este motivatia, job-ul si placerea mea ca parinte este sa ii ofer o educatie cat mai completa si sa o invat sa foloseasca uneltele acestei lumi cat mai bine. nu mi se pare insa corect sa o invat sa caute doar pe google, sa citeasca doar online, fara carti tiparite, adica sa o invat doar cu un canal de informare. cel mai bine este sa invete sa caute informatii intr-un mod cat mai divers.

calu lu fat-frumos

Wiki si Goagalu ne-au deschis lumea de tot si nu numai celor mici, ci si noua. Vrei sa stii ceva, afli instantaneu, cu grafice, exemple, poze etc. Ia sa facem un salt inapoi sa vedem cum am fi aflat o lege, un termen, o specie de inaripata, viteza unui BMW cat de mare e Pamantul sau orice fara internet (ca de fapt asta e). Nu mai zic de ce se intampla in alte parti, cum arata strazile, ziarele etc etc. Ori cumparai un atlas ceva, ori intrebai pe cineva daca gaseai, dadeai telefoane ori renuntai. E absolut folositor. Cum ziceai nu conteaza ce deschizi daca afli ce trebuie. Si repede.

silviuc

Eu cred ca putem – si avem obligatia, de altfel – ca parinti, sa-i indreptam spre lucruri CORECTE, in primul rand. Nu conteaza sursa. Ar fi stupid sa ne cramponam de asta. Poate ca, din contra, tocmai o lectura de pe internet – adica LA ZI, COOL, ACCEPTAT DE CEILALTI – l-ar face pe cel mic sa se simta mult mai confortabil decat una traditionala. L-ar gadila placut, iar memoria ar reactiona.

Avem datoria sa scoatem din noi dracii de tip „pai pe vremea mea, citeam carti, la biblioteca”. Ei sunt generatia Google, Kindle, Ipad si Facebook. Ne place sau nu…

Sa acceptam si sa actionam ca atare. Ce, noua ne-ar fi stricat sa avem motoare de cautare sau sa inmagazinam 4000 de carti intr-una singura? Plus ca tehnologia, asa cum e ea, cu parti rele si bune, e viitorul. Si atunci, nu cade in sarcina noastra sa-i invatam sa acumuleze cunostinte pe calea corecta?

Slava Domnului ca exista mijloace!

adriana

Fapt real, petrecut acum vreo 2 saptamani, cred.
Baiatul meu este clasa a doua, iar la Cunoasterea mediului au avut de facut o fisa cu 3 ghicitori despre diverse animale si plante.
Cum prin casa nu aveam o carte cu asemenea ghicitori, l-am pus sa caute frumos pe Google.
Se numeste „documentare”.
A luat FB.
😀

alex

Eu nu cred ca este important de unde iti iei informatia, atat timp cat tu esti interesat sa afli. Dar, avand in vedere ca este copil, este mai sanatos pentru el, sa citeasca o carte decat sa stea pe calculatori cu radiatiile alea in cap ( da, stiu este ecran lcd/tft, dar radiatiile alea tot exista). Nu mai vorbim ca ii oboseste ochii mai repede un ecran de calculator decat cititul unei carti. In plus, parca mi se pare ca e mai frumos sa citesti o carte decat o pagina de net, se simte altfel…
In concluzie, e mai safe o carte decat de pe net.

ovidiu

Ca viitor tatic trebuie sa ma gandesc si la aceste lucruri. Cred ca pentru a cauta o informatie care trebuie gasita repede ar trebui chiar sa ii incurajam pe micuti sa invete sa foloseasca aceste surse, pt ca vrem nu vrem dar asta va fi viitorul si ei trebuie sa fie familiarizati cu el de mici. In rest as vrea sa il pot convinge sa citeasca o carte scrisa pe hartie si nu pe e-book, sa nu se rupa total de „vechile metode”. Deci prefer sa caute intai raspunsul in carti si daca nu il gaseste repede sa foloseasca internetul pentru a nu intra in criza de timp pentru a avea timp si sa se joace.

Parerea mea e ca echilibru e raspunsul 🙂 Pentru temele de la scoala, as alege internetul. Multe lucruri pe care le inveti in scoala sunt inutile, iar asa economisesti timp, pe care il poti folosi pentru altceva util. Pentru dezvoltarea persoanala, aleg, clar, cartile! Internetul iti mai distrage atentia cu o reclama, cu mai stiu eu ce. Pe cand cartile… nu au pop-up 😀 Zi faina!

Cat de mult sunt permise Google – Wiki – etc. in educatia copiilor nostri?

Pe aceeași temă

Comentarii