M-au tot întrebat oamenii, văzându-ne cu rulota ori cu camperul prin lume, dacă e mișto pentru copii.
Și nu mi-am găsit niciodată timp destul pentru a povesti… așa că mă apuc acum să aștern niște litere pe tema asta.
Nu cred că există modalitate mai frumoasă, mai rapidă, mai interactivă pentru a le arăta și explica celor mici lumea.
În primul rând e vorba de starea ta. Plecând de nebuni prin țară și prin lume, suntem mult mai dispuși să căscăm ochii, să ne minunăm, să vorbim mai mult despre lucrurile cu care ne întâlnim.
Disponibilitatea de a stărui pe un subiect, de a căuta informații suplimentare pe interneți, nu o ai când ești acasă, alergat de toate năcazurile și stresurile.
Mai mult, ai prilejuri neașteptate de a ataca teme de discuție pe care altfel n-ai timpul și disponibilitatea să le abordezi.
Și ce e cel mai important… cel mic se uimește la fiecare 5 minute de ceva ce vede pe geam.
Iar tu, pentru că ești în vacanță cu rulota sau cu camperul, o să dai semnal dreapta, o să oprești relaxat și o să coborâți pentru a vedea mai bine cu toții.
Am făcut treaba asta și nu se compară cu nimic.
Experiența asta de a călători cu copiii le oferă cunoștințe ce li se fixează mai bine decât orice lecție de la școală sau de-acasă.
Le livrează informațiile mai apetisant decât orice documentar.
Îi învață chestii noi, ca cei mai buni profesori pe care i-ar putea avea.
Vacanța cu rulota, camperul sau cortul le construiește celor mici niște amintiri de care vor pomeni cu anii.
Pentru că vor fi implicați în decizii. Vor simți că aleg și ei dacă mâine o luați spre sud, să vedeți marea… sau alegeți vestul, să vedeți nu știu ce oraș special.
În plus, veți opri des, iar piticii vor intra în discuții cu fel-de-fel de oameni.
Social vorbind, inclusiv ăsta este un mare plus: vor învăța să creeze punți mult mai ușor.
Prin campingurile de-afară și din țară oamenii sunt foarte deschiși, dispuși să cunoască oameni noi, doritori să vorbească și să asculte.
Am văzut prin campinguri din Franța, Belgia, Germania sau Grecia grupuri de copii vorbitori de 6-7 limbi diferite… care se înțelegeau de minune, vorbind fiecare limba proprie!
Efectiv încercam să țin pasul cu joaca și cu discuția lor, dar creierul meu se bloca în dicționare, traduceri și conjugări… în timp ce piticii n-aveau niciun stres și se simțeau de minune.
Când plecăm, noi stăm și în camping și off camping.
Cum e mai bine? Depinde de țară, de localitate, de restricțiile locale, dar și de cum ai dotat camperul sau rulota.
Ei bine, faptul că lucrurile nu sunt aproape niciodată bătute în cuie responsabilizează copiii și-i face mult mai conștienți de ce se întâmplă în jur.
Unde oprim? Mergem mai departe sau rămânem aici? Ce atracții locale există? Care e cel mai bun loc de campat în zona asta?
La toate întrebările astea – și la multe altele – sunt șanse ca cei mici să caute răspunsuri cot-la-cot cu adulții.
Pentru că uneori ești regele plajei într-un camping din ăla pentru bogați…
… alteori ești băiatul din parcare.
Dar contează mai mult că decizia se ia la comun. Și asta îi ajută mult pe pitici.
Sigur, dacă ești adeptul programului strict… e mai greu de ținut când ești on the road.
Dar s-ar putea ca asta să te ajute pe tine să nu te mai scremi să deții controlul absolut și să mai lași viața să te surprindă. Mă rog, de fapt… oricum o face.
Namiko e pe drumuri de mică. Prima călătorie lungă cu camperul, 15.000 km prin Europa, a făcut-o la 8 luni.
Sigur că ce scriu mai sus nu se aplică decât în mică parte la copiii atât de mici.
Dar inclusiv călătoria aia a pregătit-o pentru următoarele.
De-a lungul celor trei ani pitica a petrecut pe roți, pe lângă multe zone frumoase din România, locuri din Spania, Portugalia, Franța, Belgia, Germania, Austria, Italia, Ungaria, Grecia, Muntenegru, Croația, Ungaria, Bulgaria, Slovenia, Luxemburg, Andorra… și probabil tot mi-a scăpat ceva.
Am 1,7 TB de poze din vacanțele astea. În timp o să mai și public din ele.
Dar cel mai important este că oricând deschid imaginile astea, cea mică povestește câteva chestii din fiecare loc pe care-l vede în ele.
Și-așa știu că am reușit. 🙂
Minusuri?
Da, uneori, dacă nu te organizezi bine, e obositor. Și pentru cei mici și pentru cei mari.
Da, uneori găsești restaurante foarte bune, la prețuri decente. Alteori mai nimerești și prin locuri cu mâncare pe care vrei s-o uiți cât mai repede. Noi nu gătim altceva decât mic-dejun în rulotă ori camper, ni se pare peste mână. Așa că trebuie să ne descurcăm altcumva cu mâncarea.
Da, pentru că spațiul vital nu e mare deloc, familia trebuie să se organizeze astfel încât să fie toată lumea mulțumită. Pentru că și un singur purtător de ciufuțenie leșină atmosfera tuturor.
Și… nu, nu e mai ieftin cu rulota sau cu camperul, după cum scriam aici.
Ai destul de multe de luat în calcul și – fără să am pretenția că am acoperit mai mult decât o mică parte din subiect, am scris despre cât costă în vacanță cu rulota sau cu camperul.
Știm că există și vacanțe la 5 stele, ultra-all-inclusive. Am încercat, ne-au plăcut și alea.
Dar parcă pentru noi se aplică mai repede ideea de călător cu drumul.
Dacă aveți întrebări legate de subiect… sunt p-aci.
Comentați pe blog cu încredere, găsesc timp să răspund. 😉
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.