Și ce?!

Comentarii

• Catalin Zălog

  publicitate

  Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.

• mirela

  • 07.12.2014

  Am venit aici atat de plina de rani…care incet-incet incep sa se vindece.

  Mersi pentru tot.

  Aproape ca ma dureau falcile de cat timp am stat imbufnata si incordata.

  Pe bune.

  Parca imi revine si acea incredere atat de necesara…este mult mai bine !

  răspunde-i

  Comentariu

  Trimite
• Roxana Ghita

  • 28.11.2014

  Cabral, esti genial (si nu folosesc cuvinte mari, doar de dragul de a scrie ceva); multe post-uri d-ale tale m-au facut sa-mi schimb atitudinea fata de tot ce ma-nconjoara si sa pretuiesc ce este important: prezentul. Multumesc!

  răspunde-i

  Comentariu

  Trimite
• Ralu

  • 28.11.2014

  Foaartee frumos ! mi-ai adus un zambet pe fata in dupa-amiaza asta . Continua sa ne surprinzi in mod placut ! Ai un suflet de aur si ne aduci bunastare si liniste de fiecare data . De multumiri cred ca esti satul .. dar oricum inca o data si din partea mea un mare MULTUMESC !

  răspunde-i

  Comentariu

  Trimite
• Alina

  • 28.11.2014

  Umanule, esti genial! Zambesc si ma bucur de ce sunt si am acum si datorita tie! Stii cum sa descretesti frunti, stii cum sa ajungi la sufletul omului, sa il motivezi, sa il bucuri si sa il intristezi cand e cazul! Eu una iti multumesc!

  răspunde-i

  Comentariu

  Trimite
• Gherca.Laura

  • 28.11.2014

  Intr-u totul de acord cu tine! Un post de pe blogul meu, ar putea fi ca o completare a spuselor tale. Click aici daca esti curios… http://ghercalaura.blogspot.fr/2014/10/sfaturi-si-principii-pentru-fi-mai.html

  răspunde-i

  Comentariu

  Trimite
• romina

  • 28.11.2014

  Da sa stii ca atunci cand vreau sa imi revin indrept spatele 🙂

  răspunde-i

  Comentariu

  Trimite
• Sam

  • 28.11.2014

  Cel mai bun prieten al meu a murit in 2008. Avea tot ce-si putea dori. Avea firma cu rulaj de 1.500.000 euro pe luna si cu toate ca putea sa manance la orice restaurant din Romania sau afara, era cel mai fericit cand venea la mine sa ii dau ciorba facuta de mine, sau plecam cu motoarele pe Rucar-Bran si ne opream pe marginea drumului si mancam slanina cu ceapa rosie si cascaval afumat. N-ar fi dat bucuriile mici de zi cu zi pe toti banii din lume. Si avea destui.
  La intoarcerea din Germania, pe Valea Oltului fiind, un tirist a gasit cu cale sa intre intr-un peco, taindu-i calea si viata.
  O parte din mine s-a dus cu el, in schimb o alta parte a inflorit. Din ziua aia pentru mine nu mai exista maine. Azi mananc ce-mi place, azi ma bucur de copil, azi ma plimb cu bicicleta, motorul, masina, schiez, ma dau cu placa, etc. Nu-mi mai fac planuri si in fiecare zi ma bucur de absolut orice am si primesc si vad si ii multumesc lui Dumnezeu pentru gust si culoare si arome si locuri si oameni si frumos si urat ca scoate frumosul in evidenta.
  There’s no tomorrow so enjoy today 🙂

  răspunde-i

  Comentariu

  Trimite
• Cris-Mary

  • 28.11.2014

  Truth spoken! Nimic, dar nimic, nu e mai important decat sa te pretuiesti si sa pretuiesti ceea ce ai . Asta iti va aduce implinire si bucurie in suflet si nu vei fi macinat de ”ce as putea avea” sau de ”ce are altul”. Cand incepi sa accepti lucrurile asa cum sunt si sa le pretuiesti abia atunci vei simti cu adevarat ca traiesti.
  Smile and the world will smile at you!

  răspunde-i

  Comentariu

  Trimite
• lotusull

  • 28.11.2014

  Da, așa este 🙂
  Ceva frumos, găsit in cea mai duioasă carte ce-am citit-o anul ăsta – nu știu cum altfel s-o definesc:” priveşte lumea în fiecare zi ca şi cum ai vedea-o pentru întâia oară ” – Oscar și Tanti Roz, Eric-Emmanuel Schmitt

  răspunde-i

  Comentariu

  Trimite
• Loading...