Am fost pentru 20 minute in America!

Aseara am terminat filmarile in Buftea pe seara si ma intorceam spre Bucuresti. Pe Bucurestii Noi, la cateva masini in fata mea, un Tico a lovit frontal refugiul de tramvai (statia Jibolia sau asa ceva).

La inceput n-am vazut ce s-a intamplat doar ca toata lumea se arucase pe frana dar pana la urma am zarit printre masini Tico-ul pus „de-a craca” strazii.

Mi-am aruncat repede masina pe dreapta drumului si m-am dus sa dau o mana de ajutor.

Tico-ul era praf, contorsionat tot, rotile se adunasera sub masina, botul masinii disparuse, turtita rau masina… Baiatul din dreapta iesise deja din masina cand am ajuns langa ei, pe cel de la volan l-am ajutat eu sa iasa. Era lovit la piept si nu mai era coerent. L-am luat in brate, l-am pipait, l-am tinut de vorba, l-am intrebate de dureri la gat, de senzatie de arsura/caldura in burta, chestiile pe care le-am invatat pe pielea mea cu ocazia cascadoriilor accidentelor proprii cu motorul. Amandoi erau relativ ok, miraculos am putea spune avand in vedere ca erau intr-un Tico.

In timp ce-l tineam cu o mana pe cel de la volan am urlat la o poarta sa iasa cineva (au iesit niste doamne foarte amabile – da, e cartier de tigani, si ce daca?! – si le-am cerut niste scaune si apa) si am sunat la 112. De la accident si pana in momentul asta trecusera vreo 2 minute.

Si cand am sunat la 112… am intrat in America!

– Buna seara, avem un accident de circulatie pe Grivita… pardon, Bucurestii Noi, numarul 117 in fata la Cris Tim.

– Buna seara, repetati adresa va rog.

– Bucurestii Noi 117, in fata Cris Tim, aia cu salamurile, parizerele…

– Stiti cumva numele statiei de tramvai?

– Stati sa intreb… Jibolia.

– Am inteles. cum va numiti?

– Cabral…

– Va fac legatura la Salvare (cu altcineva: alo, Politia?)

– Buna seara, ambulanta, spuneti.

– Bucurestii Noi 117, statia Jibolia, accident de circulatie, doi raniti la cap si piept din ce vad, sangereaza la fata dar nu rau, in soc dar constienti, trimiteti o masina?

– I-ati scos din masina?

– Da, i-am scos dar sunt in soc si cel de la volan e cam rau, nu-mi dau seama cat de rau dar e moale rau.

[pana aici trecusera maxim 3 minute de la apel, a aparut deja Politia de cartier!]

– Alo, statia? Bucurestii Noi, statia Jibolia, doua victime, accident rutier, confirmati.

[s-a auzit o statie dar n-am inteles ce spun][a aparut inca o masina de circa]

– Bun domnule, vine ambulanta catre Dumneavoastra. Ramaneti pe loc?

– Da doamna, raman pana vine salvarea a venit si…

[pana aici trecusera 5 minute de la accident, tocmai aparuse intr-o mare galagie si Politia Rutiera!]

– Da doamna, raman aici, a venit si Rutiera.

– Bine, seara buna si sanatate!

– La revedere si multumesc.

Politistii:

– unul la victime: sunteti bine? Puteti respira. Aveti ceva rupt?

celalalt in strada: ma ajuta cineva sa dau epava la o parte? Gura casca au pus mana, am pus si eu mana si am lipit masina de bordura.

Bun, multumesc. Cine are legatura cu accidentul sa ramana, cine NU, va rog sa paraseasca zona ACUM! Gura casca a inceput sa plece… opaaa, ca in America!

Ceilalti politisti deja erau deja la dirijat circulatia, unul dintre ei a strans cu manuta lui bucatile de plastic si parbrizul care sarisera in toate partile la accident si le strangea pe trotuar.

[pana acum trecusera cam 8-9 minute de la accident, a venit salvarea!]

Din momentul asta eram in plus, mai mult incurcam. L-am ajutat pe unul dintre cei doi accidentati (amandoi erau in soc si unul dintre politisti il tinea pe sofer pe scaunul primit imprumut de la Doamnele de care spuneam mai devreme) sa stranga actele si ce mai aveau prin masina.

Am plecat spre casa gandindu-ma daca am pasaportul la mine, ca sa ma intorc in Romania.

Deci, de la apelul la 112 trecusera 3 minute si a aparut prima masina de Politie. La 4 minute a mai aparut una, tot de la circa. La 5 minute de la apel a aparut Politia Rutiera. La 8-9 minute a aparut salvarea. Am auzit ca nu se intampla asa intotdeauna, ca mai sunt si alte variante, dar… uite ca se poate si la noi la fel ca in tarile civilizate.

Ce zici?

Pe aceeași temă

Comentarii

Lasă un comentariu la acest articol...
  • Catalin Zălog
    publicitate

    Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.

  • coko
    • 14.06.2008

    pe catalin:))))))se pare k il deranjeaza rau tigani :))))))

    răspunde-i
  • catalin
    • 22.05.2008

    cartier de tigani ??? a dracu cioara . macar sa iti permiti tu sa locuiesti aici

    răspunde-i
  • Costy
    • 09.05.2008

    la mine in oras e enervant ca li s-a interzis celor de la ambulanta sa foloseasca sirenele dupa ora 22 (vezi Doamne, ii deranja pe batranei) …. chiar asta-seara era sa nu-i vad ….

    răspunde-i
  • […] in urma unui articol un mail, am dat o fuga pana pe samb.ro. Cateva chestii interesante pe acolo, cum ar fi cateva […]

    răspunde-i
  • Agartta
    • 04.05.2008

    @ Alex Cristache – in viata se pot educa multe, prin motivarea si incurajarea unui comportament/atitudini se ajunge la rezultate pozitive repetate si pe termen lung.
    Actul de normalitate nu e singular, nu tb sa fie acordate premii pt el…da tb recunoscut, la fel cum recunosti si faptul k uneori ambulanta nu ajunge la timp, sau ca x nu si-a facut cum trebuie treaba etc.
    Si referitor la extrapolarea ta – da, puscariarii nu sunt eliberati pt buna purtare dupa o zi de inchisoare, dar li se poate reduce pedeaspa in caz de buna purtare. 🙂

    răspunde-i
  • Alex Cristache
    • 03.05.2008

    Total corect ce spui, cu singura conditie ca actul de normalitate sa nu fie unul singular. Extrapoland: nici puscariasii nu sunt eliberati pentru buna purtare dupa o zi de inchisoare. 😉

    răspunde-i
  • cabral
    • 03.05.2008

    @ TIBI – imi pare bine sa aud asta, zdruncinatura psihica e normala dar se va vindeca in timp.
    Eu cand am vazut masina eram sigur ca sunt loviti mai rau. Banuiesc faptul ca ai vazut si tu ce a mai ramas din ea…

    Despre 112… cred ca ar trebui sa ne duca mintea sa ne dam la o parte cand auzim nino-nino in spate, sunt o gramada care se cacaie si stau ca vitele pe ultima banda in loc sa se dea la o parte…

    @ Alex cristache – man, de acord, pentru normalitate nu se dau premii… dar poti recunoaste atunci cand cineva isi face treaba bine. Se numeste motivare.
    Am dreptate?

    răspunde-i
  • Tibi
    • 03.05.2008

    Multumiri pt interventia rapida Cabral…cei doi sunt prietenii mei! Sunt sanatosi, insa putin „zdruncinati” dpdv psihic. Norocul lor ca nu aveau decat 40-50km/h!
    Cat despre cei de la 112, in marea majoritate a cazurilor nu trebuie condamnati, pt ca traficul infernal din Bucuresti este de multe ori de vina pt intarzierile lor! Multumesc inca o data !

    răspunde-i
  • Alex Cristache
    • 02.05.2008

    Agartta, nu cred ca cineva contesta faptul ca sunt si oameni care-si fac treaba cum trebuie pe serviciul de ambulanta, insa la fel de bine este real faptul ca sunt si nemernici pe care ii astepti 2 ore cu ochii la o persoana pe punctul de a face infarct, iar cand ajung la fata locului mai sunt si beti si cer spaga.

    De ce sa nu-i dam exemplu pe cei ce creeaza o imagine negativa? Vrem sa scapam de ei? Iar pe cei ce-si fac treaba bine si la timp ii felicit, dar trebuie sa ne amintim ca e MESERIA lor iar ambulanta TREBUIE sa ajunga in regim de urgenta, acesta fiind un act de normalitate. Pentru normalitate NU se dau premii.

    răspunde-i
  • costina
    • 02.05.2008

    ..din pacate zic ca am trait si altfel, si am auzit altfel, incat as crede ca ce povestesti tu este exceptia..

    in 2005, in accidentul din fata liceului Caragiale, a durat o ora ca persoana din masina sa ajunga la floreasca (desi se afla la 1 minut de mers cu masina), iar copilul care era, de asemenea, in masina, a fost trimis intai la grigore alexandrescu si apoi redirectionat la floreasca – timp critic pentru viata irosit aiurea (din nou, floreasca e la 1 minut distanta de floreasca).

    sper sa mai aud povesti ca a ta.. cu happy end adica

    răspunde-i
  • Loading...