Am scris pe 27 noiembrie 2008 un post despre o fata. O fata care, din neglijenta medicilor, se imbolnavise de HIV. Viata era grea, acceptarea oamenilor la fel de grea… atunci spunea ca de doua luni nu mai lua tratamentul, ca abandonase lupta. Din motivul asta am numit postul de atunci Abandon si, dupa ce am postat si-un fragment din cele spuse de ea, v-am rugat sa va comportati ca o prietena de-a iei, poate s-o ajutati cumva.
Si miracolul s-a produs, din nou, daca aveti rabdare sa cititi comentariile o sa vi se impaienjeneasca ochii de lacrimi… pentru minunea de a da speranta, de a sterge abandonul… va multumesc din nou!
Astazi am primit din nou veste de la ea, spune asa:
Buna Cabral, numele meu e XXXXX, ti-am scris in 2008 povestea mea, ABANDON, cand eram in depresie si vroiam sa renunt la tratamentul meu pt HIV. M-am hotarat sa-ti scriu acum si sa-ti multumesc tie si tuturor ce m-au sprijinit in acel moment sa merg mai departe, iti zic k cu ajutorul vostru nu am renuntat si am hotarat sa lupt pentru viata si visele mele si sa-mi fac destinul cu mana mea.
Iti zic ca acum sunt foarte bine, sigura pe mine si nu ma mai interseaza cine zice si ce zic cei care ma resping, ei au de pierdut nu eu. Vreau sa lupt cu tot ce voi intalni rau in calea mea. Mi-asi dori foarte mult sa publici aceste cuvinte ca sa le pot multumi tuturor si sa le inpartasec toata bucuria mea.
Cu mult respect si stima, multe inbratisari si pupici!
Colaborez cu cabral de prin 2014. Îmi place pentru că apreciază serviciile mele.